Piața berii din România traversează o perioadă de declin, fiind afectată direct de politicile fiscale aplicate în ultima perioadă. Conform datelor furnizate de Asociația Berarii României, consumul de bere a scăzut la nivelul de 14,4 milioane de hectolitri în anul 2025. Această tendință negativă indică o presiune economică ce afectează atât producția, cât și capacitatea de achiziție a consumatorilor de pe piața națională.
Producția de bere în prima jumătate a anului a înregistrat o scădere de 9%, ajungând la 8,1 milioane de hectolitri. Dacă acest trend de regresie se menține și în a doua parte a anului, producția totală ar putea atinge un minim istoric de doar 13,1 milioane de hectolitri. În cadrul organizației Berarii României fac parte marii producători, precum Ursus Breweries, Heineken România, Bergenbier și United Romanian Breweries Bereprod (URBB).
Factorul principal care determină această scădere este presiunea fiscală, manifestată prin creșterea accizei cu 26% într-un singur an. Constantin Bratu, directorul general al organizației, a explicat că această taxă poate reprezenta aproximativ 10% din prețul final al produsului, în funcție de sortimentul de bere ales. Această creștere semnificativă a costurilor de impozitare pune o povară suplimentară pe întregul lanț de distribuție.
Comparativ cu alte state europene, nivelul accizei din România este considerabil mai ridicat. Constantin Bratu a menționat că, în raport cu țări precum Germania, Bulgaria, Luxemburg sau Spania, România are o acciză cu aproximativ 40% mai mare. Această disparitate este marcată în contextul faptului că cele cinci țări menționate reprezintă împreună 40% din întreaga producție de bere la nivel european.
În ciuda scăderii generale a consumului de bere convențională, se observă o evoluție diferită pe alte segmente de piață. În prezent, se înregistrează o creștere a cererii pe segmentul berilor fără alcool, ceea ce indică o schimbare în preferințele consumatorilor. Această tendință de creștere pe nișa produselor non-alcoolice reprezintă singura zonă de expansiune într-un peisaj economic marcat de scăderi constante.
Evoluția consumului de băuturi alcoolice și a producției industriale este strâns legată de cadru fiscal și de nivelul impozitării indirecte. În România, accizele aplicate produselor de acest tip au avut un impact direct asupra prețurilor de vânzare către consumatorul final. Schimbările în taxarea produselor de larg consum sunt monitorizate constant pentru a evalua impactul lor asupra stabilității pieței și a comportamentului de cumpărare.