Piața serviciilor medicale private din România traversează în 2026 o perioadă de transformare, marcată de o creștere a cererii pentru sănătate în contextul unor bugete corporate gestionate cu prudență. Divizia de corporate a MedLife a înregistrat o creștere de 17% a cifrei de afaceri în primul semestru, reflectând o schimbare în modul în care angajatorii alocă resursele pentru angajații lor. Această evoluție indică faptul că, deși companiile planifică mai atent cheltuielile, sănătatea rămâne un pilon central în strategiile de business.
Angajatorii renunță treptat la pachetele medicale standard în favoarea unor soluții adaptate profilului specific al fiecărei organizații. Laurențiu Giușcă, Director de Corporate Sales MedLife, subliniază că oferirea aceluiași pachet tuturor companiilor nu mai este suficientă, fiind necesară adaptarea în funcție de industria de activitate, profilul angajaților și obiectivele de business. Divizia pe care o coordonează gestionează aproximativ 1 milion de abonamente medicale, concentrându-se pe trei direcții majore: prevenția prin genomică, digitalizarea experienței beneficiarilor și integrarea inteligenței artificiale în procesul de diagnostic.
Structura cheltuielilor pentru beneficiile extrasalariale s-a modificat, trecând de la volum la selectivitate. Deși există o prudență în planificarea bugetelor, cifra de afaceri consolidată pro-forma a grupului a ajuns la 1,7 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de primul semestru din 2025. Laurențiu Giușcă explică faptul că presiunea asupra bugetelor nu duce la o reducere a accesului la servicii, ci determină o mai bună prioritizare a acestora. Deciziile privind aceste beneficii implică acum nu doar departamentul de HR, ci și CFO și CEO, pentru a asigura sustenabilitatea și atragerea talentelor.
O tendință majoră în 2026 este accentul pus pe prevenție, genomică și sănătatea mintală, servicii care depășesc modelul medical tradițional. Cererea pentru consiliere psihologică și programe de wellbeing crește, având și un impact economic direct asupra productivității. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, problemele de sănătate mintală precum depresia și anxietatea generează anual o pierdere de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari în productivitate globală. Companiile încep să integreze aceste servicii pentru a reduce pierderile de zile de muncă și pentru a îmbunătăți capacitatea de funcționare a echipelor.
Adoptarea acestor beneficii nu este uniformă pe teritoriul țării, existând un avans al regiunilor Vest și Centru față de Sud și Moldova. Diferențele de ritm de implementare reflectă contextul economic regional și maturitatea culturii organizaționale din fiecare zonă. Laurențiu Giușcă menționează că simpla existență a unui beneficiu nu garantează utilizarea acestuia, fiind esențială informarea angajaților și educația medicală. Provocarea actuală a furnizorilor de servicii medicale este transformarea unui drept contractual într-un obicei de prevenție prin acces facil la datele de sănătate.
În cadrul economiei românești, gestionarea beneficiilor extrasalariale și a costurilor cu sănătatea este un subiect constant de dezbatere, influențat și de propuneri privind modificarea contribuțiilor obligatorii. În timp ce discuțiile despre eliminarea contribuției la sănătate sau creșterea ticheților de masă persistă în mediul economic, sectorul privat de sănătate continuă să își extindă ofertele de prevenție personalizată pentru a compensa riscurile de sănătate ale angajaților.