Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență a ajuns la 4.782 în primele opt luni ale anului. Această cifră reprezintă o creștere de aproape 5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Analiza realizată de Sierra Quadrant indică faptul că presiunea economică va continua să crească pe parcursul acestei ierni, urmând ca vârful acestui val de falimente să fie înregistrat la începutul anului 2027.
Evoluția datelor arată că primul semestru a fost cel mai slab din ultimii opt ani, înregistrând 3.855 de proceduri noi, ceea ce reprezintă o creștere de 12,4%. După o perioadă de relativă stabilitate în luna august, cu doar 357 de cazuri, luna septembrie a marcat o accelerare semnificativă prin deschiderea a 869 de dosare. Dacă acest ritm de creștere se menține, se estimează că anul 2026 ar putea depăși pragul de 7.000 de insolvențe la nivel național.
Contextul economic actual explică această tendință, fiind marcat de scăderea PIB-ului în primul semestru și de o reducere de 5,7% a vânzărilor din comerțul cu amănuntul. Companiile se confruntă cu costuri ridicate și un consum scăzut, inflația fiind peste 10% la începutul verii. Pe lângă aceste presiuni, costul banilor rămâne ridicat, dobânda-cheie a BNR fiind de 6,5%, în timp ce euro a atins un maxim istoric de peste 5,35 lei în octombrie.
Sectorul energetic reprezintă un factor critic de risc pentru firmele fragile în perioada de iarnă, când consumul este maxim. Contractele pentru gaze pentru perioada 2026–2027 se tranzacționează în jurul a 380 de lei pe MWh, iar electricitatea pentru primul trimestru din 2027 se vinde cu valori între 861 și 905 lei pe MWh. Pentru unitățile mici, precum restaurantele sau depozitele, factura la energie din luna ianuarie poate determina capacitatea de a achita furnizorii.
Insolvențele sunt concentrate în cinci sectoare principale, comerțul și construcțiile deținând cele mai multe cazuri, cu 1.082 și 1.044 de proceduri înregistrate. În mod specific, sectorul HoReCa a înregistrat o creștere de 233% a insolvențelor, urmat de transportul rutier de mărfuri, cu o creștere de 73%. La nivel regional, județele Vaslui, Bistrița-Năsăud și Vrancea au înregistrat cele mai mari creșteri, în timp ce regiunile cu economii mai diversificate precum Cluj sau Timiș au observat scăderi.
Sistemul de finanțare al companiilor din România este caracterizat printr-o dependență mare de creditul comercial, firmele împrumutându-se reciproc prin amânarea plăților facturilor. Creditul bancar reprezintă doar aproximativ 20% din PIB, o cifră mult sub media Uniunii Europii. Această structură creează un risc de efect de domino, deoarece neplata unui client poate bloca întregi lanțuri de furnizori, în condițiile în care rata creditelor neperformative la companiile nefinanciare a urcat la 5,6%.