Numărul românilor care au contractat credite de la instituțiile financiare nebancare (IFN), precum și al celor care au instituții de plată, a ajuns la 160.176 de persoane la finalul lunii august. Conform datelor furnizate de BNR, această cifră reprezintă o creștere de 26% față de nivelul de 126.733 de persoane înregistrat la finalul lunii iunie 2025. Evoluția indică o presiune financiară tot mai mare asupra populației, care apelează la aceste împrumuturi pentru a acoperi cheltuieli neprevăzute sau pentru a supraviețui până la următoarea plată a salariului.
Valoarea totală a creditelor acordate de IFN-uri către persoanele fizice a ajuns la 11,42 miliarde de lei la finalul lunii august 2026. Această sumă este semnificativ mai mare decât cei 8,6 miliarde de lei raportați în iunie 2025 sau cei 10,09 miliarde de lei de la finalul augustului 2025. Comparativ cu luna august a anului trecut, valoarea totală a împrumuturilor a crescut cu 13%, însă față de iunie a anului trecut, creșterea este de 33%. Această tendire ascendentă reflectă volumul mare de capital mobilizat de aceste instituții.
Situația restanțierilor a devenit și mai critică, numărul debitorilor care nu își pot plăti ratele crescând la 15.287 de persoane la finalul lunii august 2026. Această cifră reprezintă aproape 10% din totalul celor care au credite la IFN-uri, o creștere față de procentul de 7,2% înregistrat în iunie 2025, când restanțierii erau 9.133. Creșterea numărului de persoane cu datorii este încadrată în contextul majorării taxelor anunțată de fostul guvern Bolojan, care a avut aplicare începând cu data de 1 august 2025.
Consultantul fiscal Emilian Duca explică faptul că mulți români ajung la IFN-uri deoarece banii nu mai ajung de la un salariu la altul. Un alt factor determinant este faptul că mulți cetățeni au venituri la negru și nu se pot încadra pentru a obține credite de la băncile clasice. Emilian Duca avertizează că aceste împrumuturi pot avea costuri extrem de mari, deoarece dobânda anuală efectivă poate ajunge la valori de câteva sute de procente, ceea ce poate duce la o situație de disperare financiară.
În ceea ce privește reglementările, Parlamentul României a adoptat în anul 2024 plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN-uri. Valoarea totală plătibilă de consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Pentru împrumuturile de consum de maximum 5.000 lei, costul total nu poate depăși 1% pe zi, ceea ce înseamnă 365% pe an. Pentru sumele între 5.001 și 10.000 lei, dobânda anuală efectivă nu poate depăși 0,8% pe zi, în timp ce pentru sumele de 10.001 până la 25.000 lei, limita este de 0,6% pe zi.
Sectorul financiar include diverse tipuri de instituții, de la companii care oferă leasing pentru mașini, până la case de ajutor reciproc sau amaneturi. În ultima perioadă au apărut și instituții care oferă credite pe perioade foarte scurte, numite „creditul până la salariu”, „creditul pentru concediu” sau „creditul pentru rechizite”. Aceste produse financiare sunt utilizate frecvent de către cetățeni pentru a gestiona cheltuielile imediate sau nevoile sezoniere de consum.