Economiștii de la ING estimează că ritmul de creștere economică a României va rămâne sub nivelurile înregistrate în perioada de dinaintea pandemiei de COVID. Proiecțiile indică o redresare a ritmului de creștere la aproximativ 2,2% pentru perioada 2027–2028, o valoare semnificativ mai mică față de pragul de 3,5%-3,75% observat înainte de criza sanitară. Analiza subliniază că provocarea viitoare nu va mai fi doar volumul investițiilor, ci eficiența utilizării acestora.
Procesul de convergență economică a României cu Europa de Vest, care a avut loc cu o viteză remarcabilă în ultimele două decenii, pare să fi intrat într-o fază mai lentă. PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media UE în 2007 la 78% în 2025. Totuși, realizatorii analizei ING consideră că beneficiile ușor de obținut din acest proces de integrare au fost deja epuizate.
O problemă majoră identificată este scăderea productivității muncii, care a încetat să mai crească la ritmuri ridicate. Comisia Europeană estimează că productivitatea reală a muncii pe oră a crescut cu aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015-2019, însă în intervalul 2020-2025 această creștere a scăzut la circa 2,0%. Această evoluție reflectă o adoptare mai lentă a tehnologiei și o difuzie deficitară a inovațiilor către restul sectorului de business.
Demografia reprezintă un alt factor critic, având în vedere scăderea populației României de la 23,2 milioane în 1990 la 19,0 milioane în 2025. Segmentul de vârstă între 20 și 64 de ani s-a redus de la 13,4 milioane la 11,0 milioane, iar OCDE estimează că acesta va ajunge la doar 8,5 milioane până în 2050. Deși demografia este un factor, analiza ING menționează că gradul de utilizare a forței de muncă este la fel de important.
Anul 2027 va reprezenta un moment de tranziție decisiv pentru economia română, odată cu încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență în august 2026. Investițiile publice ar putea fi încetinite, ceea ce va pune presiune pe sectorul privat pentru a prelua rolul de motor al creșterii. Dacă investițiile private nu vor reacționa pentru a utiliza infrastructura nouă, România ar putea parcurge un ciclu de investiții masiv fără a obține o creștere sustenabilă.
Contextul economic actual este marcat de o evoluție a creditării, în timp ce economiile populației variază. Conform datelor din august, creditarea privată a urcat cu 8,2%, ajungând la un sold de peste 476 mld. lei, în condiții în care împrumuturile în lei ale populației au crescut cu 8,9%. Aceste dinamici de finanțare sunt relevante pentru capacitatea de investiție a companiilor și a consumului privat în perioada de tranziție economică.