Perspectivele economiei românești pentru perioada următoare sunt caracterizate de o prudență extremă, fiind descrise drept rezervate sau chiar negative. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat că această evoluție ar putea indica o intrare în stagflație. Această situație apare după ce economia a înregistrat rate de creștere modeste, de 0,9% în anul 2024 și de 0,7% în anul 2025, conform mesajului transmis de acesta în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum.
Situația actuală a economiei este influențată de suprapunerea incertitudinilor internaționale cu cele generate de contextul politică și guvernamental de la nivel intern. Scăderea consumului este interpretată de Cosmin Marinescu ca un semnal al unei tranziții către un model de creștere diferit. Acest nou model ar trebui să se concentreze pe investiții durabile, care să preia rolul de motor economic, în loc să se mai bazeze pe deficite și pe consumul masiv.
În ceea ce privește inflația, deși s-a observat o scădere de aproximativ 4 puncte procentuale de la nivelul de 10,4% din iunie la 6,2% în august, prognozele rămân prudente. Se estimează că inflația poate depăși semnificativ pragul de 6% la finalul acestui an, urmând ca revenirea în intervalul țintei să aibă loc abia în ultimul trimestru al anului 2027. Procesul de consolidare bugetară trebuie, prin urmare, să continue și în anul 2027.
Finanțele publice sunt supuse unor presiuni majore, datoria publică depășind deja pragul de referință de 60% din PIB. Această evoluție a condus la o creștere îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul anului curent. Totodată, deși deficitul balanței comerciale s-a restrâns, acest lucru a avut loc mult mai lent decât se anticipa, fiind rezultatul unei corecții a cererii interne, nu al unei creșteri a exporturilor.
Pentru un viitor sustenabil, Cosmin Marinescu propune trei condiții esențiale: sustenabilitatea finanțelor publice, îmbunătățirea infrastructurii financiare și schimbarea modelului de competitivitate. România trebuie să treacă de la o competiție bazată pe costuri la una bazată pe calitate, inovare și tehnologie. În prezent, țara are cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniune, având totodată cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, ceea ce impune o atenție sporită la subcapitalizarea firmelor.
Evoluția economică a României se încadrează într-un context de ajustări structurale necesare pentru a asigura stabilitatea pe termen lung. Deciziile privind implementarea reformelor pot determina dacă țara va opta pentru ritmuri de creștere modeste sau pentru schimbări dificile, dar necesare. Obiectivul final rămâne atingerea unei predictibilități care să permită investițiilor să devină principalul motor al dezvoltării economice naționale.