Proiecțiile Comisiei Europene indică o îmbunătățire semnificativă a perspectivei datoriei publice din România, conform unei analize realizate de Erste Group Research. În comparație cu calculele efectuate în anul 2024, nivelul estimat al datoriei pentru anul 2035 este cu aproximativ 15 puncte procentuale mai mic în noile proiecții publicate în 2025. Această evoluție poziționează România printre țările din Europa Centrală și de Est care au înregistrat cea mai mare îmbunătățire a perspectivei datoriei în ultimul an.
Această evoluție pozitivă este rezultatul consolidării fiscale care a început deja în România. Analiza subliniază că deficitul bugetar al țării a scăzut de la 9,3% din PIB în anul 2024 la 7,9% din PIB în anul 2025, iar o scădere continuă este așteptată. Îmbunătățirea proiecției pe termen lung este direct legată de acest proces de ajustare fiscală, deși analiștii avertizează că datoria publică rămâne pe o traiectorie ascendentă pe termen scurt.
Simulările Comisiei Europene sunt construite pe un orizont de zece ani și includ variabile precum creșterea economică, inflația, dobânzile, soldul primar structural și cheltuielile cauzate de îmbătrânirea populației. Este important de menționat că studiul folosește un scenariu de tip „no-policy-change”, ceea ce înseamnă că arată evoluția datoriei în absența unor noi măsuri de politică fiscală. Din acest motiv, aceste cifre nu reprezintă o prognoză propriu-zisă, ci o simulare bazată pe măsurile actuale.
Situația României contrastează puternic cu cea a altor economii din regiune, unde proiecțiile s-au deteriorat. În calculele Comisiei Europene, perspectivele pentru Ungaria, Polonia și Slovenia au devenit mai slabe, în timp ce Croația, Cehia și Slovacia prezintă creșteri mai reduse. În scenariul fără măsuri suplimentare, raportul dintre datoria publică și PIB ar putea depăși pragul de 100% în cazul Ungariei, Poloniei și Slovaciei în următorul deceniu.
În ciuda îmbunătățirii, România pornește de la o poziție fiscală dificilă, având vulnerabilități importante. Costurile de finanțare și deficitele primare mențin presiunea asupra finanțelor publice, iar reducerea deficitului trebuie să continue într-un context în care statul are nevoie de finanțare semnificativă. Analiza Erste notează că „consolidarea fiscală din România a dat roade în ceea ce privește îmbunătățirea datoriei publice estimate pentru 2035”, dar riscul fiscal nu a dispărut complet.
Evoluția indicatorilor macroeconomici și a datoriei publice rămâne un subiect de monitorizare constantă pentru stabilitatea economică a țării. În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea deficitelor și a raportului dintre datorie și PIB este esențială pentru menținerea disciplinei bugetare și pentru gestionarea riscurilor de finanțare pe termen lung, în special în perioade de volatilitate a dobânzilor și de schimbări demografice.