Consumatorii de băuturi non-alcoolică din România au analizat cauzele din spatele creșterii prețurilor, identificând factori macroeconomici și decizii guvernamentale drept principalele motive. Conform unui studiu recent, 65% dintre respondenți consideră că inflația și creșterea generală a prețurilor sunt responsabile pentru situația actuală. Totodată, 56% dintre participanți indică taxele introduse de stat ca fiind un factor determinant, în timp ce 40% menționează costurile ridicate cu ingredientele, energia și transportul.
În ceea ce privește structura consumului, datele arată că 98% dintre respondenți consumă cel puțin o băutură non-alcoolică. În ultimele șase luni, preferințele au fost dominate de cola cu zahăr, aleasă de 63% dintre participanți, urmată de băuturile carbonatate cu arome, care au un nivel de preferință de 55%. Sucurile naturale și nectarurile au fost selectate de 49% dintre oameni, în timp ce cola fără zahăr și Ice Tea au fost preferate de respectiv 45%, respectiv 38% dintre cei consultați.
Impactul fiscal asupra acestor produse a fost semnificativ, începând cu anul 2023, când TVA-ul pentru această categorie a crescut de la 9% la 19%. În 2024, statul a aplicat o acciză specifică pe zahăr, cu valori de 40 sau 60 de lei pe hectolitru, în funcție de conținutul de zahăr. Pentru anul 2025, TVA-ul este programat să urce la 21%, iar acciza va fi majorată cu încă 10%, ajungând la intervalul de 44-66 lei pe hectolitru.
Evoluția fiscală continuă și în perioada următoare, cu ajustări prevăzute pentru anul 2026. În acest an, cota de TVA va rămâne la nivelul de 21%, însă acciza pe zahăr va suferi o nouă creștere, fiind setată la valori cuprinse între 48,4 și 72,6 lei pe hectolitru. În contextul acestor schimbări, 71% dintre respondenți afirmă că nu înțeleg mecanismul taxării și percep această măsură ca pe una care alimentează inflația, deși 63% au auzit despre existența taxei.
Comportamentul de cumpărare reflectă o diversitate în preferințele privind conținutul de zahăr. Studiul indică faptul că 60% dintre consumatori optează pentru ambele variante, atât cu zahăr, cât și fără zahăr. În schimb, o parte mai mică de persoane preferă exclusiv variantele fără zahăr, reprezentând doar 6% din total, în timp ce 32% dintre respondenți aleg să consume doar băuturi care conțin zahăr.
Aceste ajustări fiscale se încadrează într-un context de incertitudine economică generală. În acest sens, Leonardo Badea, prim-viceguvernator, a menționat anterior că este foarte greu de anticipat ce urmează, subliniind faptul că se trăiește într-o ambiguitate la nivel global. Această stare de incertitudine afectează modul în care prețurile sunt percepute de către cetățeni în raport cu politicile fiscale implementate de stat.