Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria intră în această zi, 8 octombrie 2026, într-un proces de oprire programată pentru revizia anuală și reîncărcarea cu combustibil. Această decizie tehnică va dura aproape două luni, procesul de revenire la funcționare fiind estimat pentru sfârșitul lunii noiembrie. Evenimentul aduce o presiune suplimentară asupra sistemului energetic din România, în contextul în care consumul de electricitate tinde să crească semnificativ în orele de seară.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază că retragerea temporară a unui grup de aproximativ 1.000 MW afectează bilanțul energetic al întregii regiuni. Momentul opririi este critic deoarece zilele se scurtează, iar temperaturile pot scădea, ceea ce forțează un consum mai ridicat. România se confruntă cu o dependență de importuri în acele intervale orare în care producția internă nu este suficientă pentru a acoperi cererea de energie.
Riscul de a depinde de importuri este amplificat de faptul că vecinii pot avea nevoie de energie simultan cu România. Dacă temperaturile scad în România, Ungaria și Balcanii, cererea regională va crește masiv. În plus, dacă vântul este slab și există indisponibilități la alte centrale, surplusurile disponibile pentru export se vor reduce considerabil. Bulgaria poate continua exporturile, dar cantitatea depinde de consumul propriu și de funcționarea celorlalte unități, în timp ce Ungaria are și ea nevoie de importuri.
Pentru a ilustra dimensiunea riscului, Dumitru Chisăliță propune un scenariu de lucru la un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. În această ipoteză de analiză, România ar avea nevoie de 2.700 MW din importuri. Dacă se pot atrage doar 2.500 MW, va exista o diferență de 200 MW care trebuie acoperită prin flexibilitate sau reducerea consumului. Scenariul regional indică un deficit cumulat de aproximativ 6.400 MW pentru țările din Europa Centrală și de Sud-Est.
Din punct de vedere economic, scăderea producției disponibile poate duce la creșterea prețurilor la energia electrică în orele de vârf. Când producția scade, piața recurge la alternative mai scumpe, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Dumitru Chisăliță precizează că, deși facturile nu cresc automat astăzi, costul vulnerabilității poate fi reflectat în ofertele contractuale viitoare. Siguranța sistemului depinde și de menținerea rezervelor pentru eventuale avarii neașteptate ale unor grupuri de producție.
Echilibrarea sistemului energetic este un proces complex care implică monitorizarea constantă a producției de hidroenergie, a vântului și a stocurilor de baterii. În perioadele de instabilitate meteorologică, precum nebulozitatea care reduce producția fotovoltaică, capacitatea de a asigura energia la capătul traseului devine esențială. Autoritățile sunt solicitate să prezinte un bilanț credibil al resurselor disponibile pentru a gestiona aceste perioade dificile de consum.