Ministerul Energiei nu a elaborat până în acest moment un calcul oficial privind costurile generate de deconectarea reactoarelor de la Cernavodă de la sistemul energetic național. Această situație a apărut în urma scăderii nivelului apelor Dunării, fapt care a împiedicat asigurarea răcirii necesare funcționării reactoarelor. Ministrul Dumitru Chisăliță a subliniat că impactul economic nu se limitează doar la compania care administrează centrala, ci afectează întregul stat român.
Conform declarațiilor ministrului, pierderea financiară este majoră deoarece cantitățile de energie care nu au fost produse local au fost necesar să fie importate de diverși furnizori. Dumitru Chisăliță a precizat că prețurile de pe piață pentru aceste importuri sunt aproape în permanență printre cele mai ridicate din zona europeană. Astfel, lipsa producției interne forțează achiziția de energie la costuri mult mai mari decât ar fi fost cazul în condiții normale.
Dumitru Chisăliță a menționat că, deși în prezent nu există un calcul oficial la nivel de minister, acesta va fi realizat în regim instituțional pentru a fi pus la dispoziție. Ministrul a comparat situația actuală cu experiența sa anterioară, când, în calitate de președinte al Asociației Energia Inteligentă, gestiona astfel de calcule. El a insistat că este esențial să se evalueze pierderea pentru întreaga țară, nu doar pentru societatea care operează centrala.
Problema funcționării centralei în condiții de secetă este una veche, ministrul considerând „strigător la cer” faptul că nu s-au luat măsuri concrete de peste două decenii. Dumitru Chisăliță a observat că, de la prima situație similară din anul 2003, au trecut 23 de ani fără intervenții eficiente. Deși pe teren au existat anumite acțiuni recente pentru a asigura funcționarea, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate de autorități.
În contextul actual, autoritățile menționează că pregătirile continuă și pentru implementarea reactoarelor 3 și 4, indicând faptul că problema nu este limitată doar la reactoarele 1 și 2. Gestionarea resurselor de apă și stabilitatea producției nucleare rămân puncte critice pentru securitatea energetică. Planificarea viitoare vizează extinderea capacității de producție pentru a evita dependența de prețurile volatile de pe piața europeană de energie.
Această criză de producție intervine într-un moment în care sectorul energetic este supus unor presiuni constante privind costurile. În perioada recentă, s-a observat că majorarea prețurilor la energie poate ajunge până la 22%, afectând consumatorii. Stabilitatea centralelor precum cea de la Cernavodă este vitală pentru a menține prețurile sub control și pentru a asigura un flux constant de energie în rețeaua națională.