Finalul anului aduce o serie de oportunități de finanțare pentru sectorul agricol din România, prin intermediul Planului Național Strategic și al Fondului pentru Modernizare. Deși sunt disponibile programe pentru diverse categorii de activități, interesul fermierilor este limitat de procedurile administrative complexe. Această situație este cauzată de birocrația excesivă, de costurile mari ale documentației necesare și de dificultatea de a asigura cofinanțarea pentru proiectele depuse.
Prin intermediul AFIR, sunt în desfășurare sesiuni importante pentru investiții în ferme mici, prin DR-14, și pentru sectorul floriculturii, plante medicinale sau aromatice, prin DR-18. În curând urmează să fie lansat programul DR-12, destinat consolidării fermelor tinerilor fermieri recent instalați și a celor cu vârsta de până în 45 de ani. Având în vedere numărul de sesiuni active, procesul de evaluare a proiectelor ar putea dura între șase și șapte de luni.
Pe lângă aceste măsuri, fermierii pot accesa fonduri pentru producerea energiei regenerabile prin Fondul pentru Modernizare, deoarece resursele de la schema închisă în august nu au fost epuizate. Alte programe care ar putea fi deschise includ sprijinul pentru plata primelor de asigurare prin DR-31 și investiții în biosecuritatea fermelor zootehnice prin DR-21. Acestea reprezintă unele dintre ultimele fonduri care urmează să fie acordate în cadrul actualului Plan Național Strategic.
Pregătirea unui proiect implică studii și avize ale căror costuri pot atinge mii de euro, iar procesul de obținere poate dura luni de zile. Dacă un proiect nu primește finanțarea, banii cheltuiți pe documentație nu pot fi recuperați, ceea ce descurajează fermierii. Un alt obstacol este modificarea programului pentru tinerii fermieri, unde extinderea eligibilității către cei de până la 45 de ani a crescut concurența, iar nivelul de cofinanțare ajunge la 35% pentru această categorie.
Cerințele de cofinanțare sunt dificil de îndeplinit pentru mulți producători, în special în contextul unei bancabilități reduse cauzate de secetă. Pe termen lung, agricultura românească are nevoie de investiții în digitalizare, economie circulară, biosecuritate și procesare, pentru a reduce deficitul comercial. Simplificarea procedurilor și reducerea numărului de documente solicitate sunt esențiale pentru ca fondurile europene să aibă efectul dorit și pentru a evita excluderea fermierilor din programe.
Planul Național Strategic reprezintă cadrul principal de distribuție a fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală în România. Acesta stabilește regulile de eligibilitate și prioritățile de investiții pentru a moderniza sectorul agricol. Implementarea acestui plan este crucială pentru creșterea competitivității fermelor românești pe piața internațională și pentru transformarea agriculturii dintr-un sector bazat pe materii prime într-unul care produce bunuri cu valoare adăugată.