Ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă se află în prezent într-o stare de oprire sigură, fără a exista riscuri operaționale sau de securitate nucleară. Această informație a fost comunicată oficial de Nuclearelectrica duminică, printr-un comunicat transmis către BVB. Compania a subliniat că procesul de menținere a stării de oprire se desfășoară în condiții de siguranță deplină pentru întregul sistem.
Instalațiile centralei sunt dotate cu sisteme complexe și redundante, care au rolul de a asigura răcirea reactoarelor în permanență. Conform Nuclearelectrica, aceste mecanisme tehnice garantează că nu apar riscuri asociate procesului de răcire în starea actuală de funcționare. Deciziile privind momentul reconectării unităților la Sistemul Energetic Național vor fi luate ulterior, în funcție de datele tehnice disponibile și de evoluția prognozelor pentru perioada următoare.
Procesul de oprire a unităților a avut loc în etape diferite, fiind influențat de condițiile hidrologice. Unitatea 1 a fost oprită controlat la data de 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune începând cu 13 august. Această acțiune a fost necesară din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării, care este sursa de apă esențială pentru funcționarea sistemului de răcire al centralei.
Centrala de la Cernavodă dispune de două unități nucleare, fiecare având o capacitate instalată de aproximativ 700 MW. Atunci când ambele reactoare sunt în funcțiune, acestea contribuie cu circa 20% din producția de energie electrică realizată în România prin unități dispecerizabile. Situația actuală de oprire afectează acest aport semnificativ de energie în rețeaua națională de distribuție.
Guvernul a decis prelungirea stării de alertă în sectorul energetic până la data de 31 octombrie. Autoritățile au luat această măsură deoarece nivelul Dunării și prognozele hidrologice nu ofereau perspective certe pentru repornirea cel puțin a unui reactor în cursul lunii octombrie. De asemenea, s-a invocat riscul apariției unui deficit de producție în perioadele critice, reprezentate de orele de vârf ale consumului de energie.
Situația a fost marcată de faptul că nivelul Dunării a ajuns la doar 3 centimetri de pragul critic pentru funcționarea centralei. În acest context, autoritățile au menținut vigilența, însă au subliniat că riscul unui accident nuclear este zero. Deciziile privind reluarea producției depind de evoluția nivelului apei și de capacitatea de a asigura răcirea reactoarelor în condiții optime.