Implementarea noului sistem european de taxare a emisiilor de carbon, cunoscut sub numele de ETS2, ar putea duce la creșterea prețurilor la benzină, motorină și gaze începând cu anul 2028. România a făcut parte din grupul de țări care au solicitat la Consiliul European de la Bruxelles amânarea acestui mecanism, temându-se de impactul economic asupra populației și companiilor. Deși discuțiile au fost intense, amânarea nu a fost aprobată de autorități.
Sistemul ETS2 impune un preț asupra emisiilor de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor folosiți în transportul rutier și pentru încălzirea locuințelor. Furnizorii de energie vor fi obligați să achiziționeze certificate pentru aceste emisii, iar costurile generate pot fi transferate direct către consumatori prin prețul de la pompă sau prin facturile de gaze. Scopul principal al acestei reglementări este reducerea poluării și stimularea utilizării surselor de energie curată.
În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, liderii europeni s-au divizat în două tabere opuse. România, Italia și Franța au susținut necesitatea amânării pentru a evita scumpirile, în timp ce alte guverne au argumentat că regulile sunt esențiale pentru a încuraja investițiile în energie regenerabilă. Deși amânarea a fost refuzată, liderii au solicitat Comisiei Europene să reevalueze efectele sistemului și să propună măsuri pentru limitarea creșterilor excesive de preț.
Mihnea Cătuți, expert, a subliniat că România a manifestat scepticism față de acest mecanism deoarece acesta afectează imediat prețul carburanților și al gazelor naturale. Acesta a menționat că nealinierea la calendarul directivei actuale împiedică utilizarea fondurilor de peste 6 miliarde de euro alocate prin planul social pentru climă. Aceste fonduri erau destinate subvențiilor pentru consumatorii casnici vulnerabili, cu scopul de a atenua impactul negativ al prețului carbonului.
Nicușor Dan a precizat că liderii au cerut Comisiei să analizeze necesitatea unor măsuri suplimentare pe termen scurt, subliniind că soluțiile trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei țări. În paralel, pentru industriile afectate de costurile ridicate ale energiei, s-a discutat despre prelungirea cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Guvernele vor putea continua sprijinul financiar pentru companii, însă modalitățile concrete de aplicare vor depinde de deciziile luate la nivel național.
Obiectivul central al Uniunii Europene este ca, până în anul 2030, emisiile din clădiri și transportul rutier să fie cu 42% mai mici decât în anul 2005. Această politică de decarbonare vizează sectoarele industriale mici și transportul, completând sistemul de taxare care funcționează deja pentru marea industrie și marii producători de electricitate, în încercarea de a transforma structura energetică a continentului.