Președintele Nicușor Dan a reacționat la decizia agenției Standard & Poor’s de a menține ratingul de credit al României, subliniind că acest rezultat este rodul eforturilor întregii societăți. Șeful statului a menționat că menținerea calificativului confirmă încrederea investitorilor în economia națională și validitatea măsurilor de disciplină financiară aplicate. Totodată, acesta a avertizat că situația actuală nu permite nicio formă de relaxare, insistând pe necesitatea continuării politicii economice actuale.
Nicușor Dan a precizat că România rămâne un partener de încredere pentru investiții, oferind semnale de stabilitate prin gestionarea resurselor. Președintele a insistat faptul că menținerea acestui rating nu trebuie să ducă la reducerea eforturilor de consolidare economică și bugetară a țării. El a adăugat că stabilitatea economică și dezvoltarea trebuie să fie prioritare, fiind plasate dincolo de orice mize sau interese politice de moment.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că respectarea angajamentelor și limitarea risipei au contribuit direct la menținerea ratingului de țară. Liderul PNL a avertizat însă că prelungirea blocajului politic ar putea afecta încrederea finanțatorilor în România. Ilie Bolojan a cerut ca viitorul guvern să mențină disciplina bugetară și să evite orice tip de cheltuieli care nu au o acoperire financiară reală.
Agenția Standard & Poor’s a confirmat, la 2 octombrie 2026, ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt ale României la nivelul „BBB-/A-3”. Această decizie vizează atât datoria în valută, cât și pe cea în moneda națională, însă perspectiva asociată rămâne negativă. Standard & Poor’s a menționat că consolidarea fiscală înregistrează progrese, România asigurând peste 90% din alocările prin Mecanismul de redresare și reziliență până în septembrie 2026.
Totuși, Standard & Poor’s avertizează că impasul politic poate întârzia reformele și poate afecta predictibilitatea politicilor economice. În scenariul pesimist, agenția ar putea reduce ratingul dacă dificultățile în formarea unui guvern împiedică aplicarea unui plan de consolidare fiscală. De asemenea, lipsa unui sistem sustenabil pentru cheltuielile salariale reprezintă un risc, acestea reprezentând aproape un sfert din cheltuielile publice în anul 2025.
În contextul economic actual, România se confruntă cu o serie de provocări legate de deficitul bugetar și datoria publică. Standard & Poor’s estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, deși acesta este în scădere față de nivelurile din anii precedenți. Reducerea acestuia este susținută de măsuri precum majorarea TVA și a accizelor, precum și prin înghețarea salariilor și pensiilor, pentru a respecta angajamentele față de Comisia Europeană.