Nevoia netă de finanțare a statului român a ajuns la aproximativ 60 de miliarde de euro într-un singur an, conform unor explicații oferite de Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Această sumă reprezintă necesarul de capital pentru bugetul de stat și nu include fondurile necesare pentru refinanțarea datoriilor deja existente. Eugen Rădulescu a utilizat o comparație matematică pentru a evidenția magnitudinea acestui necesar financiar în raport cu economia reală.
Pentru a ilustra impactul acestor 60 de miliarde de euro, Eugen Rădulescu a raportat cifra la forța de muncă din țară. În România există 5,1 milioane de salariați, care au un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro. Consilierul BNR a punctat că, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească fără a primi salar, timp de un an întreg. Această metodă de calcul ar opri creșterea datoriei, fără a lua în calcul dobânzile.
Situația financiară este influențată de evoluția deficitului bugetar, care în anul 2024 a ajuns la 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu a menționat că, în acel an, statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget, într-un an fără nicio criză. Datele Eurostat confirmă acest nivel de deficit, care este cel mai ridicat dintre statele membre ale Uniunii Europene, depășind Polonia, cu 6,6% din PIB, și Franța, cu 5,8% din PIB.
Tendințele privind datoria guvernamentală și deficitul continuă să fie monitorizate, deoarece datoria a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,7% din PIB în 2025. Deși deficitul public a coborât la 7,9% din PIB în 2025, după nivelul de 9,3% din 2024, presiunea asupra finanțelor rămâne ridicată. Comisia Europeană a asociat deteriorarea deficitului din 2024 cu creșterea cheltuielilor curente ale administrației publice, care au avansat cu 18,7% față de anul precedent.
Problema centrală pentru finanțele publice rămâne discrepanța dintre veniturile colectate și cheltuielile realizate de stat, precum și costul aferent finanțării acestui deficit. Transpusă în termeni de venituri salariale, cifra de 60 de miliarde de euro oferă o perspectivă mai clară asupra presiunii exercitate asupra bugetului. Această comparație ajută la înțelegerea proporției sumelor de miliarde de euro, care pot deveni abstracte pentru contribuabilii obișnuiți în contextul vieții de zi cu zi.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici precum deficitul și datoria este esențială pentru stabilitatea fiscală a țării. În cadrul Uniunii Europene, România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit public față de alte state membre, conform datelor Eurostat. Această evoluție reflectă o perioadă de creștere a cheltuielilor publice care depășesc capacitatea de încasare a bugetului de stat, influențând direct indicatorii de datorie guvernamentală raportați la PIB.