Ministrul Finanțelor, Nazare, a declarat că anul 2027 va reprezenta un exercițiu de ajustare fiscală, marcând o perioadă în care bugetele nu vor mai suferi creșteri spectaculoase. Acesta a subliniat că procesul de construcție a bugetului pentru 2027, precum și rectificarea bugetară actuală, vor fi operațiuni complexe. Obiectivul principal este corelarea veniturilor estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate de stat, respectând în același timp traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.
Nazare a insistat asupra unui principiu fundamental în gestionarea finanțelor publice: nicio cheltuială permanentă nu trebuie inclusă în buget fără o sursă de finanțare permanentă. El a avertizat că orice cheltuială suplimentară care nu este acoperită de venituri va necesita împrumuturi, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru cetățeni. Aceste costuri se vor manifesta fie prin taxe mai mari, fie prin inflație și dobânzi care vor eroda puterea de cumpărare și economiile populației.
Statul se confruntă cu presiuni financiare semnificative, inclusiv cu titluri executorii de peste 13 miliarde de lei care sunt scadente în anul 2026. Pe lângă aceste datorii, există necesitatea de a finanța sistemul de sănătate și de a deconta schemele de compensare a energiei. Ministrul a menționat că deciziile bugetare de astăzi generează angajamente care trebuie onorate în viitor, prin urmare planificarea trebuie să țină cont de aceste obligații deja existente.
Un risc major identificat de ministru este legat de fondurile europene, în special de posibilitatea de a nu încasa integrale sumele din PNRR. Proiecția bugetară pentru anul 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a acestor finanțări, iar orice neîncasare ar crea un minus de venituri față de cheltuielile deja efectuate. Din acest motiv, Nazare a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul real al proiectelor de investiții și sursele de finanțare certe.
Credibilitatea financiară a României este miza principală, evitarea derapajelor fiscale fiind esențială pentru a nu crește riscul de decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și pentru companii. Nazare a precizat că, deși execuția bugetară arată evoluții importante, România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce impune consolidarea fiscală.
La nivelul execuției bugetare pentru primele nouă luni, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în perioada similară de anul trecut. Veniturile au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Investițiile publice au înregistrat un nivel de 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste cifra de anul trecut.