Sistemul de impozitare a autoturismelor private prezintă diferențe majore între statele membre ale Uniunii Europene, România pregătind o schimbare legislativă majoră. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, calculul impozitului anual pentru mijloacele de transport din România va integra atât capacitatea cilindrică a motorului, cât și norma de poluare a vehiculului. Această nouă abordare administrată de autoritățile locale va influența direct sumele datorate de proprietari în funcție de tehnologia motorului termic utilizat.
În noul sistem românesc, cilindreea va fi împărțită în unități de câte 200 cm³ sau fracțiuni din această capacitate, iar pentru fiecare unitate se va aplica un tarif specific. Norma de poluare, precum Euro 3, Euro 4, Euro 5 sau Euro 6, va determina valoarea impozitului, astfel încât mașinile cu norme mai vechi vor plăti tarife mai ridicate. De asemenea, pentru autoturismele care au fost achiziționate la un preț de peste 375.000 de lei, legislația prevede un impozit suplimentar de 0,9% aplicat diferenței de valoare.
În Germania, impozitul anual, numit Kraftfahrzeugsteuer sau Kfz-Steuer, utilizează o formulă care combină capacitatea motorului cu emisiile de dioxid de carbon. Pentru vehiculele pe benzină, componenta cilindreei este de 2 euro pentru fiecare 100 cm³, în timp ce pentru motoarele diesel tariful este de 9,50 euro pentru aceeași unitate. La această sumă se adaugă un cost progresiv pentru emisiile de CO₂ care depășesc pragul de excepție, cu tarife între 2 și 4 euro pentru fiecare gram de CO₂ emis.
Alte state europene aplică reguli complet diferite, în timp ce Franța și Polonia nu mai percep un impozit anual de deținere pentru autoturismele private. În Franța, deși nu există o taxă anuală, proprietarii plătesc taxe la înmatriculare și o componentă ecologică bazată pe greutatea vehiculului, care poate ajunge la 30 de euro pe kilogram. În Regatul Unit, impozitul Vehicle Excise Duty (VED) este influențat de emisiile de CO₂ pentru mașinile noi, iar pentru vehiculele scumpe, peste 40.000 de lire, se aplică o suprataxă anuală de 440 de lire timp de cinci ani.
În Italia, impozitul bollo auto se calculează tradițional în funcție de puterea motorului în kilowați și de norma de poluare. Totuși, guvernul italian a aprobat o măsură pentru anul 2027 prin care aproximativ 14,5 milioane de autovehicule și motociclete cu o putere de până la 80 kW vor fi scutite de acest impozit. Această scutire temporară ar putea avea un impact bugetar de peste două miliarde de euro, autoritățile intenționând să transforme ulterior această decizie într-o măsură permanentă pentru cetățeni.
Sistemele de taxare auto din Europa reflectă diverse priorități politice și economice, variind de la stimularea ecologică la simplificarea administrativă. În timp ce unele țări precum Suedia aplică un mecanism de tip malus pentru vehiculele cu emisii mari, altele precum Spania sau Țările de Jos se concentrează pe puterea fiscală sau pe masa vehiculului. Aceste diferențe de reglementare creează un peisaj fiscal fragmentat pentru proprietarii de mașini care circulă pe continentul european.