Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în structura economiei românești. În cadrul unui summit european dedicat companiilor aflate în dificultate, acesta a indicat faptul că modelul de creștere bazat pe consum și pe deficite publice este în curs de înlocuire. Noua direcție trebuie să pună accentul pe investiții și pe rolul mai amplu al capitalului privat pentru a asigura un turnaround economic sustenabil.
Situația indicatorilor macroeconomici este marcată de o creștere a PIB-ului sub pragul de 1% pentru anii 2024 și 2025. În același timp, procesul de dezinflație a dus la o scădere a inflației de la peste 10% în perioada verii la aproximativ 6%. Deficitul bugetar este estimat că se va îndrepta spre un nivel de circa 6% din PIB pe întregul an, într-un context în care consolidarea fiscală rămâne esențială.
Cosmin Marinescu a explicat că stabilitatea prețurilor și predictibilitatea economică depind de o conduită fiscală prudentă a guvernului. O astfel de abordare permite politicii monetare să funcționeze eficient, oferind spațiu de manevră băncii centrale. Viceguvernatorul a menționat că incertitudinea, cauzată de tensiunile geopolitice și stresul climatic, a devenit o regulă în mediul de afaceri european, punând la încercare modelele de business actuale.
Problema companiilor în dificultate este critică pentru eficacitatea politicii monetare și pentru calitatea activelor băncilor. Firmele care se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe creditul comercial, adică plăți întârziate către furnizori, nu pot absorbi șocurile cauzate de modificarea ratelor dobânzilor. Acest fenomen duce la o transmisie neuniformă a deciziilor BNR, afectând diferit companiile în funcție de soliditatea capitalului propriu disponibil.
Soluția propusă pentru gestionarea pierderilor financiare constă în restructurarea timpurie a afacerilor pentru a evita distrugerea valorii economice. Cosmin Marinescu a declarat că o pierdere poate fi recunoscută în bilanț sau poate fi pusă în circulație prin furnizori neplătiți, varianta a doua fiind mult mai periculoasă. Scopul nu este evitarea eșecului cu orice preț, ci prevenirea propagării acestuia prin întârzierea proceselor de restructurare necesare.
Eficiența instituțiilor și capacitatea de a implementa reforme sunt esențiale pentru construirea unei prosperități sustenabile și a încrederii în reguli. Reziliența economică se obține prin politici prudente aplicate în perioadele de stabilitate, nu doar prin intervenții punctuale în momentele de criză. Această viziune subliniază importanța unui cadru legislativ transparent și al unor surse de finanțare diversificate pentru întregul ecosistem de afaceri.