Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat vineri o evaluare a situației economice actuale a României, subliniind necesitatea unei abordări riguroase. Acesta a recomandat implementarea unor măsuri de rigoare și disciplină ca prerogative obligatorii pentru a evita blocajele imediate ale sistemului. Analiza sa indică faptul că stabilizarea financiară a țării depinde de corectarea dezechilibrelor acum existente, într-un context marcat de tensiuni atât interne, cât și externe.
Conform declarațiilor ministrului, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ și o datorie publică ajunsă la cote istorice. Alexandru Nazare a punctat că, în ultimii ani, statul a cheltuit fără rigoare, amânând schimbările necesare și tratând deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată ulterior. Această gestionare a dus la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului.
În ceea ce privește evoluția indicatorilor, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o diferență de aproape 27 de miliarde de lei. Totodată, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei.
Presiunea financiară este accentuată de costul dobânzilor plătite pentru datoria publică, care au însumat 42,1 miliarde de lei în primele 8 luni ale anului. Această sumă este cu 26,7% mai mare decât în perioada corespondentă a anului trecut, iar pe parcursul întregului an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Alexandru Nazare a menționat că aceste resurse nu mai pot fi direcționate către investiții sau servicii publice, deoarece acoperă doar dobânzile.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă ministrul subliniază că acest pas nu reprezintă o victorie definitivă. Nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 eforturile vor trebui continuate într-un context cu presiuni și obligații restante mult mai mari. Un alt scop prioritar este protejarea ratingului suveran pentru a menține România în afara categoriei „junk”, având în vedere prima evaluare de la agenția Firch programată în ianuarie.
Situația economică a fost marcată anterior de o perioadă de guvernare în care România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În acest interval, țara a intrat într-o recesiune economică, fiind înregistrate prețuri record la carburanți și unele dintre cele mai ridicate dobânzi, într-un context de instabilitate financiară.