Ministerul Finanțelor a inițiat un proces de dezbatere publică privind un proiect de ordonanță care vizează reconfigurarea pragurilor valorice în cadrul achizițiilor publice. Această propunere de modificare a legislației economice vizează modul în care autoritățile statului decid între organizarea unor licitații publice sau optarea pentru proceduri de achiziție directă. Măsura are un impact semnificativ asupra modului de gestionare a bugetelor de către instituțiile centrale, consiliile județene și primării.
Noile limite propuse sunt indexate la rata inflației din ultimii ani și sunt aliniate la directivele europene, având ca obiectiv adaptarea valorilor contractuale la realitățile economice actuale. Prin această actualizare, se urmărește ajustarea pragurilor de la care instituțiile publice sunt obligate să treacă de la achiziția directă la proceduri de licitație. Schimbările vor influența direct modul în care se vor cheltui fondurile pentru servicii, furnizarea de bunuri sau lucrări de infrastructură.
În ceea ce privește achizițiile directe de produse și servicii, noul plafon valoric este stabilit la 270.120 de lei fără TVA, ceea ce înseamnă echivalentul a 54.024 de euro. Pentru cazul achizițiilor directe de lucrări, pragul propus este mult mai ridicat, ajungând la 900.400 de lei fără TVA, adică un echivalent de 180.080 de euro. Contractele care depășesc aceste sume, dar rămân sub pragurile europene pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, vor necesita aplicarea unei proceduri simplificate.
Proiectul revizuiește și pragurile superioare pentru contractele care impun obligatoritatea unei licitații deschise cu publicare internațională. Pentru contractele de lucrări, limita este fixată la 26.960.556 de lei fără TVA, echivalentul a 5.392.000 de euro. În cazul contractelor de furnizare de bunuri și servicii, atribuite de către autoritățile locale și regionale, pragul de la care devine obligatorie licitația este de 1.077.624 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 215.524 de euro.
Pentru mediul de afaceri, noile reglementări pot fi interpretate ca o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, ridicarea plafonului pentru achizițiile directe ar putea simplifica birocrația și ar putea accelera atribuirea contractelor de dimensiuni mici și medii către companiile locale. Pe de altă parte, experții în transparență administrativă avertizează că creșterea acestor praguri ar putea reduce numărul de licitații deschise, ceea ce ar putea diminua concurența și ar putea crește riscul de atribuire preferențială a banilor publici.
Sistemul de achiziții publice din România este reglementat prin norme care stabilesc procedurile de selecție a ofertanților pentru utilizarea fondurilor publice. Aceste proceduri sunt esențiale pentru asigurarea transparenței în utilizarea bugetelor de stat și locale, fiind supuse constant unor actualizări pentru a asigura conformitatea cu normele europene și adaptarea la dinamica inflației din economia națională.