Ministerul Finanțelor a oferit explicații privind majorarea deficitului bugetar trimestrial raportată de Eurostat, care a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026. Instituția subliniază că această valoare, care a crescut de la 5,5% în primul trimestru, reflectă accelerarea investițiilor publice și fluxuri neregulate de venituri. Ministerul precizează că indicatorul de 9,2% nu reprezintă deficitul cumulat la șase luni și nici estimarea pentru întregul an.
Evoluția deficitului este strâns legată de necesitatea de a finaliza proiectele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență până la termenul de 31 august 2026. Din acest motiv, plățile pentru investiții au crescut de la 21,7 miliarde de lei în primul trimestru la 38,3 miliarde de lei în trimestrul al doilea. Această creștere de aproximativ 76,5% a pus presiune pe deficitul trimestrial, deoarece cheltuielile care aparțin de obicei finalului anului au fost efectuate anticipat.
În ceea ce privește perspectiva pe termen lung, Ministerul Finanțelor arată că deficitul anual a fost redus de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. Această revizuire de la 7,9% comunicată anterior reprezintă o îmbunătățire semnificativă, plasând România alături de Malta ca având cea mai mare reducere a soldului bugetar din Uniunea Europeană. Totuși, România rămâne în continuare cu cel mai ridicat deficit anual din UE, fiind urmată de Polonia, cu 7,2% din PIB.
O altă componentă importantă este diferența dintre deficitul calculat pe bază de numerar (cash) și cel conform metodologiei europene ESA 2010. La 30 iunie 2026, deficitul cash a fost de 41 de miliarde de lei, adică 2% din PIB, o valoare cu 28,8 miliarde de lei mai mică decât în perioada similară din 2025. Ministerul recunoaște că această ameliorare nu se reflectă integral în indicatorul ESA, deoarece încasările de fonduri europene sunt neutre în metodologia europeană.
Situația cheltuielilor cu dobânzile este, de asemenea, sub observație, acestea totalizând 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026. Această sumă este cu 4,1 miliarde de lei mai mare față de aceeași perioadă de anul trecut, pe măsură ce datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025. Instituția subliniază că reducerea dezechilibrelor este un proces de durată, având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv din 2020.
În contextul actual, România urmărește consolidarea fiscală pentru a respecta țintele de deficit stabilite. Deși indicatorii trimestriali au prezentat variații semnificative din cauza investițiilor accelerate, datele pentru primul semestru din 2026 arată o scădere a deficitului ESA cumulat la 3,4% din PIB, față de 3,6% în perioada comparabilă din 2025. Această evoluție indică o gestionare a soldului bugetar în cadrul limitelor europene de monitorizare.