Datele definitive publicate de Eurostat confirmă o scădere semnificativă a deficitului bugetar al României în anul 2025. Conform comunicatului Ministerului Finanțelor, soldul negativ a ajuns la 7,8% din PIB, reprezentând o diminuare de 1,4 puncte procentuale față de nivelul de 9,2% din PIB înregistrat în anul 2024. Această evoluție este marcată de o revizuire favorabilă față de cifra de 7,9% comunicată anterior de Eurostat în aprilie 2026.
Reducerea deficitului a fost susținută în principal de o creștere a veniturilor bugetare, care au trecut de la 34,0% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Rezultatul este atribuit măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025, precum și unei colectări mai eficiente. În același timp, autoritățile au reușit să tempere creșterea cheltuielilor publice de funcționare, protejând în paralel investițiile, în special pe cele finanțate prin fonduri europene și PNRR.
În ciuda acestei îmbunătățiri, România menține cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, fiind urmată de Polonia cu 7,2% din PIB, Belgia cu 5,2% și Franța cu 5,1%. În contextul european, deficitul mediu al UE a rămas neschimbat, la 3,1%. România a realizat, alături de Malta, cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din blocul european în perioada 2025, într-un an în care deficitul agregat al UE a fost stabil.
Pentru anul 2026, agențiile internaționale de rating oferă prognoze care indică o continuare a procesului de ajustare. Moody's estimează un deficit de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch prevede 5,9%, ambele prognoze fiind sub pragul de 6% asumat de Guvern. S&P oferă o estimare ușor mai ridicată, de 6,25% din PIB. Ministerul Finanțelor subliniază că reducerea deficitului este esențială pentru stabilitatea financiară și pentru diminuarea costurilor de finanțare a statului.
Datele trimestriale pentru 2026 arată o variație a indicatorului, trimestrul II înregistrând un deficit de 9,2% din PIB, după cel de 5,5% din primul trimestru. Ministerul Finanțelor explică această fluctuație prin calendarul execuției investițiilor publice, care au totalizat 38,3 miliarde lei în trimestrul II, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru. Această concentrare a plăților pentru proiecte și jaloanele PNRR a pus presiune pe indicatorul trimestrial, fără a afecta ținta anuală de 6,2%.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, fapt ce impune o gestionare prudentă a finanțelor publice. Datoria publică a crescut de la 48,3% din PIB în 2022 la 5,9% în 2025, generând costuri crescute cu dobânzile, care au însemnat 29,4 miliarde lei în primul semestru al anului 2026. Procesul de consolidare fiscală este considerat de autorități ca fiind de durată și necesar pentru recâștigarea spațiului bugetar.