Ministerul Energiei nu deține un calendar stabilit pentru redeschiderea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, conform unor declarații ale secretarului de stat, Cristian Bușoi. În cadrul unei conferințe de specialitate, acesta a recunoscut că nu există un orizont clar privind momentul în care Unitățile 1 și 2 vor reveni în funcțiune. Această incertitudine afectează planificarea energetică națională, în condițiile în care sistemul depinde de alte surse de producție.
Cristian Bușoi a analizat situația energetică de peste primăvară, menționând că România a reușit să treacă printr-o perioadă dificilă datorită contribuției surselor regenerabile. Producția de energie solară și cea eoliană au oferit un suport esențial pentru securitatea aprovizionării în absența reactoarelor. Totodată, a menționat că instituții precum ANRE, Transelectrica și operatorii de distribuție au accelerat procesele de avizare pentru a compensa pierderea capacităților nucleare.
O problemă majoră identificată de secretarul de stat este lipsa sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS). Cristian Bușoi a declarat că nu s-a înțeles la timp importanța susținerii activă a acestor tehnologii, fie ele unități independente sau conectate la producție. Dacă aceste capacități ar fi fost funcționale, România ar fi putut valorifica mai bine energia regenerabilă și ar fi fost mai puțin dependentă de importuri în orele de vârf.
Pentru a remedia această deficiență, Ministerul Energiei propune o direcție strategică axată pe simplificarea procedurilor de autorizare. S-a menționat apelul deschis din 1 septembrie, finanțat prin Fondul de Modernizare, care a generat un interes crescut pentru proiectele de stocare. Prioritatea absolută a guvernului va fi susținerea proiectelor de regenerabile, cu un accent deosebit pe integrarea tehnologiilor de stocare pentru a stabiliza rețeaua.
În ceea ce privește obiectivele de mediu, Cristian Bușoi a reiterat că neutralitatea climatică până în anul 2050 rămâne un punct central. Planurile de implementare a Green Deal și a pachetului Fit for 55 pentru anii 2030 și 2040 sunt în continuare valabile. În contextul geopolitic actual, accelerarea electrificării și investițiile în surse regenerabile sunt văzute ca răspunsuri necesare la criza energetică globală.
Sectorul energetic european se confruntă cu presiuni constante cauzate de instabilitatea geopolitică, ceea ce impune o tranziție rapidă către surse de energie sustenabile. În acest cadru, România urmărește respectarea targetelor de decarbonizare impuse de Uniunea Europeană, încercând să echilibreze nevoia de securitate energetică cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon prin modernizarea infrastructurii de distribuție și stocare.