România a apelat la importuri rapide de energie electrică prin interconectările pieței unice pentru a compensa scăderea producției naționale. Această situație a fost generată de seceta din bazinul Dunării, care a redus volumul de energie produs de hidrocentrale, precum și de oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Importurile au fost necesare pentru susținerea consumului național în contextul stării de alertă energetică intrare în vigoare la începutul lunii august.
Conform explicațiilor furnizate de conducerea Transelectrica, schimburile comerciale se realizează în limitele capacităților transfrontaliere disponibile tehnic. Aceste capacități sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, fie în mod explicit, fie implicit, în funcție de graniță și de orizontul de timp. În cazul alocărilor explicite, capacitatea de transport este câștigată prin licitație, în timp ce energia este achiziționată ulterior prin piețele de energie electrică, un proces utilizat de obicei pentru tranzacțiile pe termen lung.
În cazul alocărilor implicite, capacitatea de transport și energia sunt tranzacționate împreună prin mecanismul de cuplare a piețelor la nivel zilnic și intrazilnic. Pentru România, granițele cu Ungaria și Bulgaria sunt integrate în această cuplare unică. În perioada august – septembrie 2026, fluxurile transfrontaliere rezultate din acest mecanism au reprezentat aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul țării.
Datele analizate pentru perioada 26 august – 24 septembrie 2026 arată fluxuri specifice de energie la frontieră. Din Bulgaria către România au ajuns 624 GWh, din Ungaria 187 GWh, iar din Serbia 17,3 GWh. În același interval, România a exportat 68,6 GWh către Bulgaria, 71,2 GWh către Ungaria și 166 GWh către Serbia. Aceste cifre reprezintă cantitatea netă de energie care a intrat sau a ieșit din țară, fără a indica neapărat locul de producție.
Expertul Dumitru Chisăliță a precizat că, deși energia intră prin Ungaria sau Bulgaria, aceasta nu este neapărat produsă în acele state. România cumpără energie printr-o piață europeană comună, unde sistemul identifică ofertele disponibile și stabilește rutele de transport. Surplusul de energie provine din întreaga piață cuplată europeană și este direcționat către zona deficitară pe baza unui algoritm de maximizare a bunăstării sociale.
Centrala de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, asigură în condiții normale aproximativ 20% din producția națională de energie. Această unitate este controlată de stat prin Ministerul Energiei. În contextul actual, scăderea nivelului fluviului în bazinul de aducțiune pentru răcirea instalațiilor a afectat funcționarea reactoarelor, necesitând activarea mecanismelor de import pentru menținerea echilibrului energetic național.