Analiza clasamentului celor mai puternice 100 de companii antreprenoriale din România relevă o tendință clară privind structura de proprietate a marilor afaceri. Deși cifrele de afaceri raportate sunt impresionante, majoritatea acestor entități economice aleg să rămână în afara pieței de capital. Diferența este remarcabilă atunci când se compară modelul românesc cu cel din Statele Unite, unde listarea la bursă reprezintă o etapă obișnuită pentru companiile de succes.
Din primele 20 de companii incluse în topul ZF Top 100, doar patru au ales calea listării la bursă. Aceste entități sunt Digi România, Acvila, UiPath și MedLife. În acest grup, se observă că Network One Distribution se pregătește în prezent să se alăture companiilor deja listate. Această mică proporție de afaceri publice subliniază preferința actuală a antreprenorilor români pentru menținerea controlului prin finanțare privată.
Restul de companii din primele 20 poziții rămân structuri strict private, evitând piața de capital. Printre marile nume care nu sunt listate se numără Dedeman, Altex, Oscar Downstream, Fildas Trading sau SuperBet. De asemenea, companii precum Spedition UMB, SA&PE Construct și Tehnostrade, care aparțin familiei Umbrărescu, nu au optat pentru bursă. Această alegere indică faptul că majoritatea liderilor economici preferă să nu împartă succesul cu investitorii externi.
Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar, a comentat această situație în cadrul unei emisiuni ZF Live. Acesta a punctat că, spre deosebire de americani, care se bazează masiv pe piața de capital, în România acest lucru nu este cazul. El a menționat că nume precum Catena Pharma, Dona Logistic sau Acvila (în contextul comparației) și diverse companii de construcții sau energie nu sunt listate, evidențiind lipsa unei culturi de share-uirea succesului prin bursă.
Situația evidențiază o discrepanță între dezvoltarea afacerilor și maturitatea pieței de capital din România. Companii mari din sectoare precum retailul, energia sau construcțiile aleg să își gestioneze creșterea fără a recurge la instrumentele bursiere. Această abordare menține controlul în mâinile fondatorilor, dar limitează accesul investitorilor la companiile de top din economia națională, care preferă modelele de finanțare clasice, de tip privat.
Piața de capital din România funcționează într-un context economic în care fluxurile de capital sunt monitorizate atent. Deși investițiile Străine Directe au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 7,9 miliarde de euro în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 41% față de anul precedent, companiile antreprenoriale din topul național nu utilizează aceste mecanisme pentru a atrage capital prin listări publice.