Guvernele Ciolacu și Bolojan au luat decizia de a suspenda, pentru anii 2025 și 2026, aplicarea anumitor prevederi din legea pensiilor. Această măsură vizează suspendarea ajustării pensiilor care trebuiau efectuate în funcție de rata inflației și cu 50% din creșterea economică. În locul acestor majorări periodice, autoritățile au ales să acorde beneficiarilor doar unor ajutoare financiare de tip „one-off", reprezentând plăți unice, în loc de o creștere constantă a veniturilor.
Lipsa fondurilor a fost motivul principal invocat pentru această decizie de suspendare a drepturilor legale. Pentru a putea aplica majorarea pensiilor în raport cu inflația, guvernul Bolojan ar fi avut nevoie de un buget de cel puțin 12 mld. lei în cursul acestui an. Deoarece aceste resurse nu au fost disponibile în bugetul de stat, majorarea a fost înghețată. Situația financiară precară pare să persiste și în etapa următoare de guvernare.
Guvernul Niculescu a oferit promisiuni privind majorarea pensiilor, însă perspectiva revenirii la prevederea legală originală rămâne incertă. Conform analizelor, este puțin probabil ca autoritățile să revină la mecanismul prin care pensiile sunt ajustate automat cu rata inflației, deoarece și acest guvern se confruntă cu o lipsă de bani. Această incertitudine afectează planificarea financiară a pensionarilor care se așteptau la o creștere bazată pe indicatorii economici reali.
În ciuda constatărilor privind lipsa banilor, guvernele nu au limitat cheltuielile la nivelul resurselor proprii, apelând la împrumuturi pentru a acoperi necesitățile. Această strategie de finanțare prin datorie a dus la apariția unor deficite uriașe, care sunt acoperite în prezent prin taxe suplimentare. Rezultatul acestui proces este o inflație foarte ridicată, cea mai mare din UE, care a provocat prăbușirea consumului și a condus economia într-o stare de recesiune.
Situația bugetară este agravată de nivelul scăzut al veniturilor statului din impozite. Conform datelor Eurostat, România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul venituri din impozite și contribuții, care reprezintă doar 29,3% din PIB. Singura țară cu un raport mai mic în acest segment este Irlanda, însă aceasta este considerată o destinație complet atipică în cadrul statisticilor europene.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevă o presiune constantă asupra bugetului de stat, influențând direct capacitatea de finanțare a cheltuielilor sociale. În contextul în care veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din Europa, gestionarea deficitară a cheltuielilor prin contractarea de datorii rămâne o provocare majoră. Această dinamică afectează stabilitatea economică și puterea de cumpărare a cetățenilor români.