Premierul desemnat, Luca Niculescu, a declarat că deficitul bugetar al României poate fi gestionat prin optimizarea colectării veniturilor fiscale, evitând astfel tăieri masive de cheltuieli. Analizând situația curentă, acesta a menționat că după primele opt luni de la începutul anului, deficitul a fost de 2,89. Luca Niculescu s-a arătat optimist că, în ciuda cheltuielilor ce urmează să fie efectuate până la finalul anului, ținta de deficit asumată va fi respectată.
Luca Niculescu a subliniat că respectarea acestui angajament este vitală pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali pe piețele financiare. Dacă aceste piețe nu vor avea încredere în România, procesul de finanțare al țării va deveni mult mai costisitor. Acest lucru ar duce la creșterea dobânzilor, ceea ce va genera un cost al vieții mai mare pentru cetățeni, deoarece România se finanțiază în mare parte de pe aceste piețe internaționale.
Un punct central în strategia propusă este combaterea decalajului fiscal prin digitalizarea ANAF. Luca Niculescu a observat că România are o diferență de 20 de procente față de media europeană la capitolul TVA încasat față de cel care ar trebui încasat. De asemenea, veniturile fiscale colectate în România reprezintă o medie de 28-29%, în timp ce media europeană este de 37-38%. Conform premierului desemnat, atingerea acestui nivel european ar face ca deficitul să dispară.
Pe lângă îmbunătățirea colectării, Luca Niculescu a indicat fondurile europene și programele de relansare economică drept surse importante pentru susținerea economiei. Un alt element cheie este procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Premierul desemnat a explicat că intrarea în această organizație va atrage un volum de investiții mult mai mare, deoarece cele mai mari fonduri de investiții din lume investesc doar în țări membre ale OCDE.
Strategia de a evita tăierile bugetare prin creșterea veniturilor este o abordare care vizează stabilitatea macroeconomică. Prin digitalizarea instituțiilor fiscale, guvernul urmărește să creeze o plajă de manevră care să nu impună populației sau companiilor o impresia de austeritate. Această metodă ar putea reduce presiunea asupra cheltuielilor publice, oferind în același timp resurse necesare pentru investiții și dezvoltare economică pe termen lung.
Monitorizarea deficitului bugetar este un indicator critic pentru sănătatea economică a oricărei țări din Uniunea Europeană. În România, gestionarea raportului dintre veniturile colectate și cheltuielile publice determină capacitatea statului de a se împrumuta pe piețele internaționale la costuri sustenabile. Menținerea acestui echilibru este esențială pentru a preveni creșterea costurilor de finanțare care pot afecta direct puterea de cumpărare a populației.