O propunere legislativă depusă la Senat pe 14 octombrie a declanșat o reacție dură din partea mediului de afaceri. Proiectul B563/2026 ar putea impune companiilor obligația de a apela la servicii juridice pentru redactarea actelor de înființare, a modificărilor societăților și a contractelor comerciale care necesită formă scrisă. Conform organizației Romanian Business Leaders, această măsură ar genera un prejudiciu financiar masiv pentru sectorul privat.
Estimările realizate de organizație indică faptul că costurile suplimentare ar depăși 100 de milioane de euro pe an doar pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale. Dacă prevederile ar fi interpretate astfel încât să includă și contractele de muncă, impactul financiar ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro anual. Calculul este bazat pe datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului și de la Ministerul Muncii.
Pentru a ajunge la aceste cifre, organizația a luat în calcul un onorariu de 710 lei pentru redactarea unui contract, valoare indicată în ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România. Romanian Business Leaders subliniază că această estimare este conservatoare, deoarece nu include alte cheltuieli potențiale. Printre acestea se numără costurile asociate recuperării creanțelor, înscrierii garanțiilor, proceselor de arbitraj sau eventualele întârzieri apărute în tranzacțiile comerciale.
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, critică lipsa unei analize de impact și compară situația cu tendințele europene. Acesta susține că, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se încearcă simplificarea birocrației, în România apare un proiect care funcționează ca o taxă mascată pe antreprenoriat. Organizația solicită Senatului să nu adopte proiectul în procedură de urgență și cere consultarea mediului de afaceri și avizul Consiliului Concurenței.
Pe lângă impactul financiar direct, proiectul ar putea afecta și structura pieței de servicii de gestionare a documentelor. Romanian Business Leaders avertizează că noile obligații ar putea restrânge concurența, afectând furnizori precum contabilii, camerele de comerț sau platformele digitale. De asemenea, se estimează că această schimbare legislativă ar putea încetini dezvoltarea serviciilor de tip LegalTech și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Propunerea legislativă vine într-un context în care discuțiile despre reforme economice și impactul fiscal sunt intense la nivel guvernamental. Recent, au existat declarații oficiale privind necesitatea unor reforme pentru a evita crize majore, menționând și măsuri precum majorarea TVA. Totuși, proiectul B563/2026 atrage atenția asupra modului în care noile reglementări pot crește povara administrativă pentru companiile din România.