Moneda națională a înregistrat miercuri cea mai slabă cotare din acest an în raport cu euro, ajungând la un nivel de 5,2788 lei. Această valoare, calculată de BNR, reprezintă o creștere de 1,41 de bani, respectiv 0,27%, față de cotația precedentă de 5,2647 lei. Deși acest nivel depășește cu un singur ban recordul din 6 mai, experții subliniază că nu este vorba despre o prăbușire a leului, ci despre o depreciere graduală și controlată.
Flavius Valentin Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), explică faptul că variația zilnică este de doar 0,27%, însă deprecierea cumulată față de nivelul din aprilie a ajuns la aproximativ 3,7%. Conform acestui specialist, BNR a tolerat această evoluție de fiecare dată când șocul a fost de natură politică sau internă. Situația este marcată de un paradox economic, deoarece inflația a coborât la 6,2%, iar deficitul cash este în scădere semnificativă față de anul trecut.
Analiza comparativă la nivel regional arată că riscul este specific României, nu unul global. În timp ce în Polonia, Cehia și Ungaria randamentele au scăzut, în România randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la 7,2%. Investitorii nu mai pun accent pe rezultatele economice trecute, ci caută predictibilitate. Pentru piață, factori esențiali sunt un guvern cu puteri depline, rectificarea bugetară și existența unui buget pentru anul 2027 care să asigure continuitatea consolidării.
Efectele acestei depreciuări pot influența prețurile și pot limita capacitatea BNR de a relaxa dobânda de politică monetară. Flavius Valentin Jakubowicz avertizează că economia se află deja în zona de risc stagflaționist semnalată de conducerea BNR. Pentru companii, recomandarea este gestionarea riscului, nu speculația. Firmele care au datorii în euro și venituri în lei ar trebui să revizuiască clauzele de preț și să utilizeze instrumente de acoperire a riscului valutar.
În ceea ce privește cetățenii obișnuiți, președintele AAFBR a oferit un sfat direct pentru a evita deciziile impulsive. El a recomandat persoanelor fizice să nu cumpere euro în panică, subliniind că efectele economice nu trebuie nici minimizate, nici dramatizate excesiv. Această abordare vizează protejarea consumatorilor în fața volatilității care poate apărea atunci când piața reacționează la incertitudinile politice sau la prevedibilitatea viitoare a bugetului de stat.
Evoluția cursului valutar este monitorizată constant de autorități, având un impact direct asupra costului vieții și al stabilității macroeconomice. În contextul în care inflația a scăzut la 6,2%, menținerea controlului asupra monedei naționale rămâne un obiectiv cheie pentru echilibrul economic. Deciziile privind politicile monetare și fiscale vor determina dacă această depreciere rămâne una controlată sau dacă va impune măsuri de ajustare mai severe pentru economia românească.