Moneda națională traversează o perioadă de vulnerabilitate, fiind supusă unor presiuni care pot afecta costul importurilor, nivelul creditării și capacitatea de consum. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, subliniază că acest fenomen este alimentat de cursul euro/leu, de scăderea rezervelor BNR, de un dolar mai puternic și de incertitudinea politică. În cursul anului 2026, leul a cunoscut deja două episoade de depreciere față de moneda unică europeană, primul având loc în primăvară, iar al doilea este în desfășurare în această toamnă.
Scăderea rezervelor valutare reprezintă un factor de îngrijorare, având în vedere că acestea au scăzut cu 4,805 miliarde de Euro doar în luna septembrie. Deși rezervele de 60,06 miliarde de Euro sunt considerate adecvate, acestea nu pot fi utilizate exclusiv pentru a apăra cursul de schimb. Banca centrală menține o abordare de flotare controlată, intervenind pe piață pentru a netezi mișcările abrupte, însă prezența BNR nu poate opri ajustările macroeconomice necesare pe termen lung.
Efectele presiunii valutare sunt vizibile și în raport cu dolarul american, care a crescut cu 10,3% față de leu anul acesta, un ritm dublă față de evoluția euro/leu, de 5,12%. Deși zona Euro este partenerul comercial principal al României, un dolar mai scump crește costurile pentru petrol, combustibili, gaze, materii prime și medicamente importate din Asia. În plus, aprecierea dolarului face mai costisitoare pentru companii și pentru stat rambursarea datoriilor denominate în această monedă.
Deficitul comercial rămâne un punct de preocupare, balanța comercială înregistrând un deficit de 19,276 miliarde de Euro în primele șapte luni ale anului. Deși această cifră este cu 1,1% mai mică față de perioada similară din 2025, deficitul de cont curent este estimat la 6,8% din PIB pentru anul curent, un nivel mult mai ridicat decât cel din Polonia sau Ungaria. O monedă mai puternică ar putea ajuta la diminuarea acestui deficit prin limitarea apetitului pentru consumul de importuri.
În ceea ce privește politicile monetare, se estimează că BNR va menține rata dobânzii la 6,5%, fiind atentă la stabilitatea ratelor în raport cu cursul de schimb. Există scenarii în care cursul ar putea atinge pragul de 5,5 lei pentru un euro în lunile următoare, mai ales dacă incertitudinea politică persistă. Analizele sugerează că, dacă se aplică o zonă de toleranță de 5% față de nivelul de echilibru, regiunea de 5,50 lei ar putea reprezenta un scenariu de dinamism al leului.
Monitorizarea evoluțiilor economice este esențială în contextul în care România gestionează o datorie publică deja amplă. Scumpirea creditării poate eroda resursele bugetare limitate ale statului, influențând direct capacitatea de finanțare a companiilor și a cetățenilor. În acest cadru, deciziile BNR privind flexibilitatea cursului de schimb vor rămâne un indicator cheie pentru stabilitatea macroeconomică a țării în perioada următoare.