Proiectul de lege nr. 162/2026, care vizează intervenția statului asupra pieței țițeiului și a produselor petroliere, riscă să genereze dezechilibre structurale în sectorul carburanților. Măsura propusă pentru combaterea crizei energetice ar putea favoriza grupurile petroliere integrate vertical, în detrimentul distribuitorilor independenți. Această asimetrie legislativă poate duce la creșterea prețurilor la pompă pentru consumatorul final, chiar dacă scopul inițial al statului este protecția acestuia prin limitarea adaosurilor comerciale.
Reglementarea stabilește un mecanism de limitare a adaosurilor comerciale, raportat la nivelurile practicate în anul 2025, cu posibilitatea unei ajustări prin inflație. Totuși, legislația conține excepții majore care exclud activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor rezultate din procesarea țițeiului. De asemenea, activitățile de import și prima vânzare a produselor petroliere importate sunt, de asemenea, exceptate de la plafonarea adaosului. Această structură permite marjelor din aceste segmente să fie stabilite în condițiile pieței, fără constrângeri legale.
Această diferență de tratament creează riscul fenomenului de „margin squeeze”, adică strângerea marjei pentru operatorii care nu dețin rafinării. În timp ce companiile integrate pot organiza profitabilitatea între mai multe niveluri, distribuitorii independenți trebuie să își acopere costurile operaționale, precum transportul, salariile sau utilitățile, dintr-o marjă comercială limitată. Dacă prețul de achiziție angro crește din cauza marjelor neplafonate de la rafinărie, rețelele independente pot ajunge să comercializeze carburantul cu pierdere sau cu profit insuficient.
Pe termen lung, această asimetrie poate accelera concentrarea pieței de carburanți din România. Marile grupuri petroliere, care controlează întregul lanț de la producție la distribuție, pot absorbi mai ușor fluctuațiile de profitabilitate. În schimb, operatorii independenți, inclusiv firmele cu capital românesc, se confruntă cu o presiune economică ce poate duce la reducerea investițiilor sau la închiderea stațiilor de alimentare. O piață cu mai puțini participanți ar putea reduce concurența și, ulterior, să crească prețurile.
Situația legislativă a fost marcată de incertitudine, proiectul fiind retras de la votul Camerei Deputaților la solicitarea Ministerului Finanțelor. Deși există intenția de a prelungi măsurile de protecție până la 31 martie 2027, decizia nu este încă definitivă. Autoritățile au acum oportunitatea de a reevalua impactul acestor reglementări asupra concurenței efective. Este necesar ca orice intervenție să fie coerentă pe tot lanțul comercial, evitând avantajele selective care pot distorsiona funcționarea pieței de combustibili.
În contextul economic actual, deciziile legislative privind energia și resursele sunt monitorizate strict, având impact direct asupra stabilității prețurilor. De exemplu, alte procese economice majore, precum tranzacțiile în sectorul energetic sau deciziile europene privind industria auto, influențează cadrul general de consum. Protecția consumatorului depinde de menținerea unui echilibru între controlul prețurilor și capacitatea pieței de a asigura o concurență reală între toți furnizorii de combustibili.