Investitorii de pe piețele financiare tratează deja titlurile de stat românești ca pe o datorie cu rating speculativ, în ciuda calificativelor oficiale de investiții. Această abordare este reflectată prin costul ridicat al asigurării împotriva neplății datoriei pe cinci ani, care este cea mai scumpă dintre peste 60 de state cu rating de investiții monitorizate de Bloomberg. Piața pare să anticipeze o eventuală scădere a ratingului, cerând randamente care să compenseze riscurile economice și politice actuale.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că economia României va scădea cu 0,2% în 2026, urmată de o creștere de 1,8% în 2027. În primul semestru al anului 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,8%, pe fondul unei reduceri de 4,6% a producției industriei prelucrătoare și a scăderii serviciilor și vânzărilor cu amănuntul. BERD atribuie această contracție consolidării fiscale și inflației, care a ajuns la 9,7% în mai 2026, deși a coborât la 6,3% în august.
Agenția S&P Global Ratings evaluează în prezent România cu „BBB-”, ultima treaptă din categoria de investiții, având o perspectivă negativă. O delegație a agenției a fost primită de premierul interimar Ilie Bolojan, în prezența ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, și a directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. S&P a avertizat anterior că o retrogradare poate avea loc dacă reducerea deficitului bugetar se abate de la așteptări sau dacă scăderea economică afectează măsurile fiscale. Următoarea publicare a ratingului este programată pe 2 octombrie 2026.
Pe lângă S&P, și alte agenții mențin perspective nefavorabile, precum Fitch Ratings și Moody's Ratings, care păstrează ratingul la „BBB-” și „Baa3”, respectiv, cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat că România are puțin timp pentru a evita trecerea în categoria speculativă, deoarece criza politică pune în pericol credibilitatea fiscală. În acest context, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a urcat la 7,44% pe 23 septembrie, reflectând îngrijorările privind stabilitatea economică și capacitatea de plată a statului.
Situația deficitului bugetar arată o scădere de 37% în perioada ianuarie-iulie 2026 față de anul precedent, însă datoria publică rămâne într-o traiectorie ascendentă. Guvernul a raportat că deficitul a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei, însă această reducere a fost susținută în principal de creșterea veniturilor cu 11,2%, prin majorarea taxelor, nu prin expansiune economică. Pe măsură ce datoria crește, cheltuielile statului cu dobânzile se vor majora, limitând resursele disponibile pentru investiții esențiale.
Conform datelor Comisiei Europene, datoria publică a României a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată la 61,6% în 2026. Instituția avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate pe termen mediu, datoria putând ajunge la aproximativ 90% din PIB în anul 2036. Această evoluție este influențată de deficitul primar mare și de creșterea plăților de dobânzi către creditori.