Sectoarele energetică, de apărare, tehnologic și infrastructură reprezintă motoare potențiale pentru un nou val de investiții în România, însă succesul acestora depinde de stabilitatea cadrului legislativ. În cadrul conferinței ZF & NNDKP, experții au subliniat că, deși țara posedă resurse și forță de muncă pregătită, lipsa unei strategii coerente pe termen lung afectează încrederea investitorilor. Companiile internaționale compară constant piețele, iar România riscă să piardă capitalul în favoarea altor regiuni dacă nu oferă reguli previzibile.
Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING România și Board Member AmCham, a descris situația actuală ca pe o „furtună perfectă”. Aceasta este cauzată de instabilitatea globală, stagnarea europeană și incertitudinea politică locală, factori care duc la scăderea consumului. Pentru ca proiectele de construcții, infrastructură și energie să fie susținute de bănci, este necesară o coerență mai mare în strategiile pe industrii sau zone unde România ar putea deține un avantaj competitiv real.
Impredictibilitatea fiscală este un alt obstacol major semnalat de Alina Timofti, partener la NNDKP Consultanță Fiscală. Aceasta a explicat că modificarea ordonanțelor de pe o zi pe alta și modul variabil în care ANAF efectuează controalele afectează direct deciziile de investiții. De asemenea, anul 2027 este văzut ca un moment critic din cauza consolidării fiscale, a finalizării PNRR și a riscului ca volumul de fonduri europene să rămână neutilizat, ceea ce ar putea diminua fluxul de bani în economie.
Din perspectiva investițiilor germane, Petru Rușeț, vicepreședinte al Camerei de Comerț Germano-Române (AHK România), subliniază că oportunitățile în energie și digitalizare trebuie valorificate rapid. El a menționat că investițiile sunt într-o competiție permanentă, iar dacă nu se vede perspectiva profitului, capitalul se mută rapid în altă parte. Rușeț a propus dezvoltarea unui fond de investiții cu responsabilitate pentru alocarea fondurilor, pentru a asigura o viziune pe termen lung în sectorul energetic.
Marius Ionescu, partener la NNDKP Consultanță Fiscală, a evidențiat evoluția stocului de investiții străine directe, care a ajuns la 135 mld. euro după ce s-a dublat în perioada 2015 - 2025. Totodată, el a observat că numărul proiectelor noi de tip greenfield este în scădere, în condițiile în care costurile cu energia și forța de muncă au crescut. Această evoluție indică faptul că investițiile actuale se bazează mai mult pe profiturile reinvestite decât pe aporturi de capital nou.
Contextul economic european este marcat de o competiție intensă pentru securitatea lanțurilor de aprovizionare și a resurselor energetice. În timp ce anumite piețe globale, precum SUA, se confruntă cu urgențe în producția de energie, România încearcă să își definească prioritățile pentru a atrage proiecte de înaltă tehnologie. Capacitatea de a integra infrastructura digitală cu cea energetică rămâne un factor decisiv pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung.