România a înregistrat o performanță economică semnificativă în anul 2025, prin creșterea nivelului investițiilor care au ajuns la 25,6% din PIB. Această rată de investiție plasează țara pe locul al treilea în Uniunea Europeană, imediat după Cehia și Croația. Conform analizei economistului Cristian Popa, investițiile au reușit să rămână unul dintre principalele motoare ale economiei, chiar și în contextul unei activități economice generale care a cunoscut o perioadă de încetinire.
Formarea brută de capital fix a reprezentat un motor de creștere, contribuind cu aproape un punct procentual la dinamica PIB real în cursul anului 2025. Acumulările de capital fix au înregistrat o creștere de 3,4% în această perioadă, oferind un sprijin important pentru economie în ciuda proceselor de consolidare fiscală. Acest indicator nu se limitează doar la proiectele de infrastructură ale statului, ci include investițiile întregii economii în active pe termen lung, precum utilaje, echipamente, clădiri, mijloace de transport și software.
Eficiența utilizării acestor resurse rămâne un punct critic pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. Cristian Popa subliniază că o rată ridicată de investiție reprezintă un avantaj doar dacă proiectele sunt realizate pe criterii de performanță și au un multiplicator mare. Investițiile publice bine gestionate pot genera un efect de atragere a capitalului privat, cunoscut sub numele de crowding-in, reducând costurile pentru companii și facilitând activități economice care anterior nu erau rentabile sau posibile.
În anul 2025, sectorul investițiilor publice a fost susținut în principal de o absorbție mai intensă a fondurilor europene. Această componentă a compensat necesitatea de a reduce finanțarea din surse naționale, demonstrând importanța apartenenței României la Uniunea Europeană. Fondurile europene sunt văzute ca instrumente de tip „undiță” care permit dezvoltarea capacităților de producție și de infrastructură, elemente esențiale pentru o economie aflată într-un proces de convergență.
Deși nivelul investițiilor este unul constructiv, există provocări legate de încrederea investitorilor și de competiția pentru capital. Sectoare precum energia, apărarea, inteligența artificială și reindustrializarea necesită cantități masive de resurse financiare. Cristian Popa avertizează că capitalul caută randament și încredere, iar o perioadă de criză politică prelungită poate influența percepția externă asupra stabilității economice, aspect evidențiat și de evenimentele recente legate de evaluările de credit.
În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea indicatorilor de formare brută de capital este esențială pentru evaluarea sănătății economice a statelor membre. Media europeană a ratei de investiție este semnificativ mai scăzută decât nivelul de 25,6% raportat de România în 2025. Această diferență de peste patru puncte procentuale indică un efort de acumulare de capital care depășește standardele continentale, punând accent pe necesitatea de modernizare a infrastructurii și a capacităților de producție.