Numărul companiilor care au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026 a ajuns la peste 5.250 de entități. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai înalt nivel de insolvențe înregistrat din anul 2018 încoace. Analiza realizată de CITR, pe baza estimărilor ONRC, evidențiază o schimbare de paradigmă în riscul economic actual.
O evoluție alarmantă este observată la nivelul companiilor mari, unde presiunea financiară a crescut semnificativ. Numărul firmelor cu active de peste 1 milion de euro intrate în procedură a crescut cu 65%, însă creșterea cea mai drastică aparține celor cu active de peste 4 milioane de euro. În această categorie, numărul procedurilor de insolvență a crescut cu 141%, ceea ce înseamnă că numărul companiilor mari afectate este de peste două ori mai mare decât în anul precedent.
Sectoarele de activitate care concentrează aproape 90% din creșterea numărului de insolvențe sunt agricultura și construcțiile. În sectorul agricol, numărul procedurilor a crescut cu 52,5%, adică peste 90 de cazuri suplimentare, ceea ce a transformat agricultura în al doilea cel mai puțin profitabil sector economic. În construcții, numărul insolvențelor a crescut cu 10,2%, depășind pragul de 1.000 de companii în primele trei trimestre ale anului 2026.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul este zona cu cea mai rapidă accelerare a insolvențelor, înregistrând o creștere de 21,8%. În această regiune, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul și Suceava au înregistrat creșteri de 48,5% și 42,1%. La polul opus, Nord-Vestul este singura regiune unde s-a observat o scădere a numărului de insolvențe, cu o reducere de 5,7%, afectând în special județele Cluj, Bihor și Sălaj.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, explică faptul că insolvența unei companii mari poate declanșa un efect de domino asupra furnizorilor. Deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, oprirea plăților transmite dificultățile în lanț către alte firme, în special către cele subcapitalizate. Semnalele de risc sunt vizibile prin scăderea marjelor de profit, creșterea îndatorării și acumularea de restanțe comerciale către partenerii de afaceri.
Situația economică actuală reflectă o perioadă de presiune sporită asupra bilanțurilor firmelor, în special în sectoarele cu marje mici. În agricultura românească, acest fenomen este susținut și de datele privind creditarea, rata creditelor neperformante având o evoluție îngrijorătoare. Aceasta a urcat de la un nivel de 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026, indicând dificultăți majore de rambursare a împrumuturilor.