Numărul companiilor care au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026 a ajuns la peste 5.250 de entități. Această cifră reprezintă o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, marcând cel mai înalt nivel de insolvențe din anul 2018 încoace. Datele provin dintr-o analiză realizată de CITR, bazată pe estimările furnizate de ONRC, care evidențiază o schimbare semnificativă în structura acestor proceduri juridice.
Cel mai îngrijorător aspect evidențiat în raport este creșterea masivă a insolvențelor la nivelul companiilor mari. Numărul firmelor cu active de peste 1 milion de euro care au intrat în procedură a crescut cu 65%, însă la categoria companiilor cu active de peste 4 milioane de euro, creșterea a fost de 141%, ceea ce înseamnă că numărul acestora s-a mai mult decât dublat. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, subliniază că acest fenomen schimbă natura riscului economic în țară.
Sectorul agricol și cel din construcții sunt principalele surse ale acestor creșteri. Din cele aproape 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 de cazuri sunt concentrate în doar două domenii: agricultura, cu o creștere de 94 de proceduri, și construcțiile, cu 97 de cazuri noi. În agricultură, numărul insolvențelor a crescut cu 52,5%, sectorul devenind al doilea cel mai puțin profitabil din economie, în timp ce construcțiile au depășit pragul de 1.000 de companii în insolvență.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul este zona cu cea mai rapidă creștere a insolvențelor, înregistrând un avans de 21,8%. În această regiune, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte județe cu creșteri ample sunt Bistrița-Năsăud, Vrancea, Arad, Brașov și Hunedoara. Singura regiune care înregistrează o scădere a numărului de insolvente este Nord-Vestul, cu o reducere de 5,7%, afectând în special județele Cluj, Bihor și Sălaj.
Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din România, deținând peste 860 de cazuri, ceea ce reprezintă 18% din totalul național. Deși volumul este cel mai mare, regiunea înregistrează o creștere modestă, de doar 4,1%. În contrast, Constanța înregistrează o scădere a numărului de proceduri de 15,1%. Situația este monitorizată atent, deoarece companiile mari funcționează adesea ca amortizori în perioadele de încetinire economică, absorbind șocurile financiare.
Evoluția insolvențelor în agricultura românească este însoțită și de o deteriorare a calității portofoliului bancar. Rata creditelor neperformante din acest sector a urcat semnificativ, trecând de la un nivel de 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. Această tendință indică o presiune crescută asupra bilanțurilor și a capacității de plată a fermierilor, afectând direct relația dintre bănci, furnizori și producători în cadrul lanțurilor de aprovizionare.