Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție marchează cel mai ridicat nivel de insolvențe de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor ONRC. Datele arată o presiune sporită asupra entităvelor economice, cu o distribuție variată a dificultăților financiare pe sectoare și regiuni.
O tendință alarmantă este creșterea masivă a insolvențelor la companiile cu active mari. Numărul entităților cu active de peste 1 milion de euro care au intrat în procedură a crescut cu 65%, în timp ce pentru companiile cu active de peste 4 milioane de euro, numărul procedurilor a mai mult decât dublat, înregistrând o creștere de 141%. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a subliniat că acest fenomen schimbă natura riscului, deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, iar eșecul acestora poate transmite dificultățile în lanț.
Sectoarele de activitate care au înregistrat cele mai multe probleme sunt agricultura și construcțiile. În agricultura, numărul insolvențelor a crescut cu 52,5%, adică peste 90 de proceduri noi, ceea ce a transformat acest sector în al doilea cel mai puțin profitabil din economie. În același timp, sectorul construcțiilor a depășit pragul de 1.000 de companii în insolvență, înregistrând o creștere de peste 10%. În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare de aproximativ 5% și 6%.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul este zona cu cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%. În această regiune, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte județe cu creșteri semnificative sunt Bistrița-Năsăud, Vrancea, Arad, Brașov și Hunedoara. Singura regiune cu o scădere este Nord-Vestul, cu un minus de 5,7%, în special în Cluj, Bihor și Sălaj, în timp ce Bucureștiul rămâne principalul centru cu peste 860 de cazuri.
Riscul de propagare a insolvențelor este accentuat de faptul că creditul furnizorului reprezintă o sursă principală de finanțare în România. Companiile subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, iar incidentele de plată cresc ca valoare. În acest context, instrumentele de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, pot deveni decisive pentru a determina dacă o afacere poate fi salvată sau dacă aceasta va fi pierdută definitiv.
Evoluția economică a acestui an este marcată de presiuni pe mai multe frontiere. În timp ce companiile se confruntă cu dificultăți de lichiditate, în porturile românești livrările de motorină au scăzut dramatic, ducând la acumularea de stocuri mari. Transportul acestor resurse este îngreunat de debitul mic al Dunării și de blocajele de pe căile ferate, contribuind la un context de incertitudine economică.