Inflația poate transforma datoria într-un element mai puțin oneros pentru persoanele care au contracte de credit. Atunci când prețurile cresc, valoarea reală a sumei datorate scade, deoarece banii își pierd puterea de cumpărare. Totuși, acest câștig este disponibil în mod efectiv doar pentru aceia care au o dobândă la credit mai mică decât rata inflației. În cazul în care dobânda este superioară, creditatul va pierde din punct de vedere financiar, în ciuda scăderii valorii nominale a datoriei.
Datele Biroului de Credit arată că la sfârșitul anului 2025, 4,58 milioane de oameni dețineau 8,15 milioane de credite. În septembrie 2026, populația datora băncilor 204,98 miliarde de lei în credite în lei, o creștere de 9,2% față de septembrie 2025. În același interval, creditele în valută au înregistrat o scădere de 12,2%, ajungând la 13,84 miliarde de lei. Pentru cei cu credite în euro, scăderea valorii leului reprezintă un cost suplimentar, rata fiind cu 5,1% mai mare în lei față de anul precedent.
Există strategii specifice pentru gestionarea acestui context economic. O primă opțiune este plata anticipată a creditului cu cea mai mare dobândă, o manevră rentabilă atunci când dobânda creditului depășește câștigul obținut din depozite sau titluri Tezaur. O a doua variantă este trecerea de la dobânda variabilă la cea fixă prin refinanțare. De exemplu, un credit de 320.000 de lei poate avea o rată cu 427 de lei mai mică dacă se optează pentru dobânda fixă de 5,89% în locul celei variabile de 8,06%.
O a treia măsură vizează verificarea sumelor cerute de bănci în cazul scadenței anticipate. Conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 26 octombrie, banca nu poate solicita dobânda pentru anii rămași din contract, ci doar pentru perioada până la cererea de plată. Această hotărâre, care vizează creditele de consum, oferă o protecție juridică pentru suma totală datorată. Creditatul trebuie să verifice dacă instituția financiară include în cerere dobânzi nejustificate pentru perioada contractului ce urmează să expire.
Situația dobânzilor rămâne influențată de politicile monetare ale BNR. Deși inflația a coborât la 6,2% în august, BNR a decis să mențină dobânda fără scăderi, anticipând posibile creșteri ale prețurilor. Băncile folosesc indicele IRCC pentru creditele cu dobândă variabilă, iar acesta a urcat la 5,57%. De asemenea, băncile cer statului o dobândă de 6,73% pentru împrumuturi pe un an, un nivel superior celor 6,50% oferite prin titlurile Tezaur.
Contextul economic actual este marcat de o monitorizare atentă a fluxurilor financiare și a conformității fiscale. În perioada octombrie 2026, autoritățile fiscale au pus accent pe verificarea datelor din e-Factura și a casele de marcat pentru a reduce riscul fiscal. Această activitate de control se desfășoară paralel cu evoluțiile pieței creditelor și ale inflației, influențând modul în care consumatorii și firmele își gestionează resursele și datoriile.