România se confruntă cu o creștere a prețurilor care o menține în topul Uniunii Europene în ceea ce privește inflația. Conform datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie 2026, de la nivelul de 6,17% înregistrat în luna august. Această evoluție reflectă o presiune continuă asupra consumatorilor, în special prin scumpirea serviciilor, care au avansat cu 11,12%, și a mărfurilor nealimentare, care au crescut cu 7,06%.
Evoluția prețurilor este influențată de o suprapunere de șocuri economice care au lovit piața internă. Economistul Costin Ciora explică faptul că liberalizarea pieței energiei electrice, survenită în iulie 2025, a generat creșteri masive ale facturilor. Ulterior, în luna august, au intrat în vigoare măsuri fiscale precum majorarea TVA și a accizelor, adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Aceste factori au contribuit la o revenire a inflației de la 6,2% la 6,6% în luna septembrie.
Pe plan internațional, factorii de risc includ conflictele din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina, care afectează aprovizionarea cu energie și combustibili. Costin Ciora menționează că războiul din Iran a dus la creșteri semnificative, precum motorina cu peste 37-38% sau benzina cu peste 25% într-un an. De asemenea, importurile de produse sunt supuse unei presiuni duble: creșterea costurilor în țările de origine și aplicarea taxelor și costurilor de transport în România.
Scumpirea energiei și a combustibililor are un efect de domino asupra întregii economii, afectând direct companiile. În prima fază, firmele resimt creșterea costurilor fixe de producție, iar ulterior acestea sunt transferate către consumatori prin ajustarea prețurilor la raft. Costin Ciora avertizează că, în cazul în care măsurile de protecție, precum plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază sau la combustibili, nu vor fi continuate, populația va resimti noi scumpiri la produsele esențiale.
Impactul asupra veniturilor este resimțit prin scăderea puterii de cumpărare, chiar dacă salariile cresc în termeni nominali. Deși există semnale de revenire a puterii de cumpărare, datele INS arată că venitul mediu al unei gospodării a fost de 10.204 lei lunar în trimestrul al doilea din 2026. Cheltuielile au ajuns la 8.650 de lei, reprezentând 84,8% din venituri, dintre care o parte majoră a fost alocată alimentelor și locuinței, lăsând marje de manevră foarte mici.
Contextul economic general este marcat de o perioadă de incertitudine, în care Banca Mondială a estimat că economia României va scădea în anul 2026. Această scădere economică, combinată cu inflația persistentă și reducerea consumului, pune o presiune suplimentară pe bugetele familiilor. Instabilitatea politică adaugă un risc suplimentar, influențând cursul valutar și încrederea investitorilor străini în stabilitatea pieței naționale.