Industria românească a hârtiei și cartonului se confruntă cu presiuni majore cauzate de costurile ridicate ale energiei, dificultățile de acces la materia primă reciclată și concurența din partea importurilor. Această situație este evidențiată într-un comunicat emis de Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie (ROMPAP), care reunește 19 membri cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 miliard de euro și aproximativ 5.000 de angajați. Organizația solicită autorităților intervenții urgente pentru a proteja producția și investițiile naționale.
Datele de piață arată o scădere a producției interne de hârtie pentru carton ondulat, care a coborât cu peste 6%, ajungând la 240.277 de tone. În același timp, în primul semestru din 2026, piața cartonului ondulat a înregistrat o creștere de aproximativ 0,5%, atingând 235.192 de tone. Paul-Henri Kohler, președintele ROMPAP, subliniază că România riscă să devină dependentă de importuri, deși deține capacități industriale și resurse importante de materie primă reciclată. Cererea de ambalaje pare să se stabilizeze, în timp ce producția locală pierde teren.
Energia reprezintă un factor critic, ocupând între 25% și 30% din costul de producție al hârtiei, valoare care poate ajunge până la 35%. Pentru a combate volatilitatea prețurilor, ROMPAP propune implementarea rapidă a unei scheme CISAF pentru electricitate și creșterea cotei veniturilor ETS utilizate pentru compensarea costurilor indirecte de la 15% la 25%. De asemenea, patronatul solicită un mecanism tranzitoriu pentru stabilizarea costului gazelor, argumentând că sunt necesare condiții de concurență echitabile cu competitorii europeni.
Accesul la materie primă este o altă problemă majoră, având în vedere că aproximativ 94% din materia primă pentru cartonul ondulat provine din deșeuri de hârtie. În prezent, peste 30% din cantitățile colectate în România sunt exportate, exporturile de maculatură crescând de la 169.000 de tone în 2022 la 250.000 de tone în 2025. ROMPAP solicită mecanisme care să prioritizeze valorificarea internă a maculaturii și posibilitatea de a controla exporturile către țări terțe atunci când necesarul industriei locale nu este acoperit.
În ceea ce privește reciclarea, peste 95% din fibra utilizată în producția românească de hârtie pentru carton este reciclată. Totuși, organizația consideră că politicile publice trebuie să treacă de la simpla colectare la reciclarea efectivă în țară. Propunerile includ includerea hârtiei și cartonului în mecanisme de preempțiune, recompensarea utilizării conținutului reciclat și acordarea de bonificații pentru cantitățile care sunt reciclate efectiv în România. Aceste măsuri ar trebui să susțină investițiile de peste 200 de milioane de euro realizate în ultimii ani.
Sectorul industrial din România este un pilon economic important, implicând numeroase fabrici de producție și procesare. În cadrul ROMPAP, există 4 fabrici de hârtie pentru carton cu o producție de 520.000 tone/anual, 4 fabrici de hârtie igienico-sanitară cu 185.000 de tone/anual și 14 fabrici de ambalaje de carton ondulat care produc 450.000 de tone/anual. Aceste unități de producție acoperă peste 90% din necesarul de ambalaje din România, susținând un număr semnificativ de locuri de muncă.