Industria auto din România traversează o perioadă de scădere a volumului de producție și a numărului de angajați, într-un context în care piața europeană de autoturisme este în creștere. În perioada 2021-2025, peste 30.000 de salariați au dispărut din companiile analizate, iar producția locală de autovehicule a scăzut cu 12,7% în primul semestru din 2026. Această evoluție contrastează puternic cu piața Uniunii Europene, care a înregistrat o creștere de 5,7% în aceeași perioadă.
Analiza realizată pe baza bilanțurilor a 2.325 de companii din lanțul auto românesc relevă faptul că creșterea veniturilor nu a dus la menținerea ocupării forței de muncă. În perioada 2021-2025, cifra de afaceri a companiilor studiate a crescut nominal cu 35,1%, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei. Totuși, pe un panel constant de 1.200 de companii, numărul salariaților a scăzut cu 30.683 de persoane, ceea ce reprezintă o reducere de 13,7%.
La nivelul producției, scăderile au fost observate în principalele puncte de fabricare din țară. În Mioveni, producția a fost cu 17,7% mai mică față de primul semestru din 2025, în timp ce la Craiova scăderea a fost de aproximativ 7%. Această scădere a volumelor de producție are loc într-un moment în care înmatriculările de autoturisme din Uniunea Europeană au crescut cu 5,7% în primele șase luni ale anului 2026 față de perioada similară din anul precedent.
Costurile ridicate reprezintă un factor critic pentru sectorul auto din România. Între 2021 și 2025, costul orar al muncii în industria prelucrătoare a crescut cu 64%, iar în a doua jumătate a anului 2025, energia industrială a costat în România cu 43% mai mult decât în Spania. De asemenea, furnizorii de rang 1 se confruntă cu marje mici, marja netă a acestora fiind de 1,29%, în timp ce stocurile și creanțele lor au ajuns la 36,3 miliarde de lei în 2025.
Schimbarea tehnologică pune presiune pe structura actuală a industriei, care se concentrează pe producție și componente. Valoarea adăugată se mută tot mai mult către zone precum bateriile, electronica de putere și software-ul, domenii în care România nu are în prezent un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială. Scenariul pierderii unui model major de producție ar putea duce la o reducere de 35.000-40.000 de locuri de muncă până în 2030.
În contextul economic general, România a înregistrat 303 proceduri colective în primul semestru din 2026, un număr cu 39,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2025. Deși datele privind insolvențele la nivel național și cele specifice industriei auto măsoară fenomene diferite și nu pot fi comparate direct, tendința generală indică o presiune economică sporită asupra companiilor din țară.