Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România a înregistrat o scădere pentru a treia oară în luna septembrie. Această evoluție este determinată de un ritm de creștere mai lent în sectorul producției și de o corecție mai rapidă a nivelului stocurilor de materii prime. Deși activitatea rămâne într-o zonă de expansiune, dinamica de creștere a încetinit comparativ cu perioada luna august, reflectând presiunile economice actuale.
Indicele de producție a reușit să se mențină peste pragul neutru în septembrie, susținut de volumele mai mari de vânzări și de investițiile în utilaje noi. Totuși, ritmul de expansiune a fost mai lent decât în luna precedentă. Un factor important a fost creșterea productivității, însă cererea externă a devenit un punct critic, deoarece indicele noilor comenzi de export a revenit în zona de contracție după ce în august depășise nivelul neutru.
Cererea din piața internă pare să fie principalul motor al creșterii, în condițiile în care contextul geopolitic dificil afectează exporturile. În septembrie, indicele comenzilor noi s-a menținut în zona de expansiune, înregistrând o accelerare față de luna august. În ceea ce privește sentimentul companiilor, aproximativ 24% dintre întreprinderi s-au arătat optimiste privind viitorul, în timp ce doar 8% au raportat o perspectivă pesimistă asupra evoluției economice.
Ocuparea forței de muncă a continuat să crească în septembrie, deși într-un ritm ușor mai lent decât anterior. Această tendință este alimentată de cererea constantă care generează necesitatea de personal suplimentar în sectorul manufacturier. În paralel, stocurile de materii prime au scăzut la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, pe fondul eforturilor de optimizare ale firmelor sau al dificultăților de reaprovizionare cu anumite materiale necesare producției.
Costurile materiilor prime au înregistrat o creștere semnificativă în septembrie, cu un ritm de inflație ușor mai ridicat față de luna august. Această presiune este cauzată de prețurile ridicate la energie, combustibili, transport și materiale precum metalele sau materialele plastice. De asemenea, evoluțiile nefavorabile ale cursului de schimb au contribuit la creșterea costurilor. Companiile au transferat parțial aceste cheltuieli către prețurile de vânzare, însă ritmul de creștere a fost mai modest.
Performanța sectorului manufacturier este strâns legată de stabilitatea piețelor energetice, care sunt influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. În contextul economic actual, industria a contribuit la scăderea PIB-ului cu 0,5 puncte procentuale în prima jumătate a anului 2026. Deși există așteptări privind investiții în securitatea UE și măsuri de stimulare în Germania, redresarea producției industriale europene ar putea rămâne una inegală.