Indicele BET a înregistrat o scădere de 2,2% în prima ședință a săptămânii, după ce vineri a avut o închidere pozitivă. La finalul zilei de luni, indicele a închis la nivelul de 31.018 puncte, rămânând însă într-o zonă de vulnerabilitate tehnică. Această evoluție negativă este însoțită de riscul unei deschideri de marți în scădere, având în vedere că ședința de luni s-a încheiat pe minimele zilei.
Referința bursei se află deja într-un regim de corecție, situație consemnată oficial pe 15 septembrie. În acel moment, BET a scăzut cu peste 10% față de maximul istoric de 36.487 puncte, atins pe 19 august. În prezent, deprecierea totală față de acest record istoric a ajuns la -15%. Dacă indicele va trece de pragul de -20%, acesta va intra oficial în perioada de bear market.
Un nivel critic pentru piață este reprezentat de pragul de 30.800 puncte, stabilit pe 17 septembrie. Dacă BET va străpunge acest minim, este probabil să fie împins către zona de suport situată între 28.500 și 29.500 puncte. Această ultimă zonă a reprezentat baza de acumulare de la începutul raliului din 5 mai. O continuare a scăderilor actuale ar marca intrarea oficială într-un trend de bear market.
Contextul macroeconomic este unul dificil, marcat de creșterea prețului petrolului Brent la 100 de dolari pe baril și de reluarea creșterii dobânzilor suverane pe piețele dezvoltate. Totodată, pe piața internă, dobânzile suverane ale României au ajuns la maximele ultimului an. La ora 18:00, dobânda pe 10 ani (RO10Y) era de 7,69%, cea pe 5 ani (RO5Y) de 7,51%, iar cea pe 2 ani (RO2) de 7,33%.
Instabilitatea politică de 5 luni influențează direct aceste cifre, în contextul incertitudinii privind formarea unui cabinet Mureșan. Există o presiune de depreciere asupra cursului de schimb al leului față de euro și o nevoie urgentă de un Guvern cu puteri depline pentru rectificarea bugetară și gestionarea PNRR-ului. Piața locală ar putea intra într-o perioadă de consolidare laterală pentru a digera raliul masiv din luna mai 2025.
Evoluția economică a României este marcată de o perioadă de stagflație și de dificultatea de a reduce deficitul bugetar. Obiectivul actual este reducerea acestuia de la nivelul de 6% din PIB în acest an la sub 3% în următorii ani. Această sarcină fiscală va depinde direct de stabilitatea politică și de capacitatea noului Guvern de a implementa măsurile necesare pentru bugetul pe 2027.