Nivelul de încredere în economia României a continuat să scadă în raport cu trimestrul anterior, reflectând un climat de incertitudine crescut. Conform datelor recente, 69% dintre investitorii individuali români au declarat că nu au încredere în perspectivele economice ale țării, o ușoară creștere față de pragul de 68% înregistrat la finalul celui de-al doilea trimestru. Această tendință indică o deteriorare a optimismului economic în rândul persoanelor care gestionează propriile active pe piață.
Starea economiei naționale este considerată acum un risc extern major pentru portofoliile investitorilor, înregistrând o creștere de 3 puncte procentuale față de perioada precedentă. Analizând principalele temeri, 25% dintre respondenți au menționat inflația ca principal risc, în timp ce 24% au indicat starea economiei românești, inclusiv posibilitatea unei recesiuni. Pe lângă acestea, starea economiei globale a fost identificată ca un factor de risc de către 21% dintre participanți.
Instabilitatea politică, generată de demiterea guvernului Bolojan, alături de inflația care este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, contribuie la acest sentiment negativ. Această situație crește riscul unei retrogradări a României de către agențiile de rating, ceea ce ar putea impulsiona investitorii către o atitudine mai precaută. În paralel, încrederea în veniturile personale și nivelul de trai a scăzut ușor, probabil din cauza presiunii inflaționiste persistente.
În ceea ce privește stabilitatea financiară personală, încrederea în venituri și nivelul de trai a scăzut la 62% în trimestrul trei al anului 2026, de la 63% anterior. Aceasta reprezintă cel mai scăzut nivel de la începutul sondajului desfășurat de trei ani, comparativ cu 66% înregistrate la sfârșitul anului trecut. Totodată, încrederea în siguranța locului de muncă a stagnat la 70%, atingând și ea un minim în ultimele trei perioade de monitorizare.
În ciuda pesimismului economic, investitorii români au raportat o creștere a încrederii în propriile portofolii, de la 73% la 77%. Majoritatea dețin lichidități, inclusiv în conturi de economii, la un nivel de aproape 72%, în timp ce 51% dețin criptoactive. Interesul pentru criptoactive a revenit după ce prețul bitcoinului a depășit pragul de 80.000 de dolari, după ce în trimestrul trecut doar 42% dintre investitori dețineau acest tip de active.
Planurile de investiții rămân stabile, cu 42% dintre respondenți intenționând să își majoreze deținerile în următoarele trei luni, în timp ce 50% nu vor face nicio schimbare. Sectoarele preferate pentru creștere sunt tehnologia, energia și serviciile financiare. Deși există un interes pentru acțiunile străine, interesul pentru obligațiunile naționale a scăzut de la 10% la 6%, pe fondul incertitudinilor legate de ratingul României.
Contextul economic este marcat de o inflație ridicată, care influențează direct puterea de cumpărare și deciziile de economisire. În acest peisaj, indicatorii precum rata dobânzii sau ratingul de credit al statului devin elemente critice pentru stabilitatea portofoliilor. Monitorizarea acestor variabile este esențială pentru înțelegerea modului în care consumatorii și investitorii își ajustează expunerea la risc în fața volatilității pieței de capital.