O fabrică din localitatea Dej urmează să își închidă activitatea, fapt ce va lăsa aproximativ 300 de persoane fără loc de muncă. Dragoș Damian a semnalat acest eveniment, subliniind că, deși regiunea Cluj oferă oportunități de angajare pentru cei care doresc să muncească, situația reflectă o problemă structurală mai amplă. Fenomenul de închidere a unităților de producție este văzut ca o consecință a unor decizii economice și politice care afectează sectorul industrial.
Potrivit lui Dragoș Damian, industria auto europeană se confruntă cu dificultăți din cauza implementării Green Deal, fiind acum sub presiunea mașinilor ieftine fabricate în China. Acesta a criticat lipsa unui plan concret de reindustrializare în Programul de Guvernare actual, observând că proiectele de acest tip sunt mult mai bine evidențiate în programele partidelor de la competiție. Lipsa unei strategii clare de dezvoltare industrială este considerată un obstacol major în economia națională.
Analiza sa evidențiază faptul că România se află într-un proces de dezindustrializare periculos, în care se închid fabrici și combine construite atât după 1990, cât și înainte de 1947. Guvernele succesive au promis stoparea acestui trend prin trecerea la o economie de producție, însă, conform observațiilor, nicio măsură concretă nu a fost implementată pentru a proteja unitățile de producție existente. România nu este considerată o destinație atractivă pentru investițiile industriale din cauza lipsei de înțelegere politică.
Dragoș Damian a comparat situația din România cu cea din Polonia, Cehia și Ungaria, unde politicile de atragere a investițiilor în sectoare strategice au avut succes. El a citat exemple din industria farmaceutică, precum investiția Fresenius de peste 50 milioane Euro în Polonia și Italia, sau proiectul Novo Nordisk de 360 milioane Euro în Cehia. Aceste țări reușesc să construiască fabrici moderne, în timp ce România nu a pus încă pe hârtie un plan strategic de competitivitate industrială.
În ceea ce privește angajații afectați din Dej, Dragoș Damian a respins ideea că soluția principală constă în programele de recalificare sau reconversie. Deși există fonduri destinate reorientării forței de muncă, acesta susține că prioritatea trebuie să fie crearea de noi fabrici și uzine în sectoare precum chimia, energia, alimentația sau apărarea. Fără unități de producție solide, resursele umane vor rămâne într-o stare de incertitudine economică permanentă.
Procesul de dezindustrializare este o temă recurentă în contextul economic european, unde competiția pentru atragerea capitalului în sectoarele de producție este extrem de intensă. În timp ce anumite economii europene își extind capacitățile de fabricație prin investiții masive de sute de milioane de euro, România se confruntă cu dificultăți de atragere a investitorilor industriali, ceea ce pune sub semnul întrebării stabilitatea locurilor de muncă în sectoarele de producție naționale.