Proiectul metroului din Cluj-Napoca se confruntă cu semnale contradictorii privind asigurarea fondurilor necesare pentru construcție. În timp ce administrația locală prezintă planuri de finanțare concrete, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, avertizează că includerea proiectului în anumite programe europene nu garantează disponibilitatea sumelor. Această situație apare în contextul transferului unor investiții din cadrul PNRR către alte linii de finanțare.
Primarul Clujului, Emil Boc, a prezentat în cadrul unei ședințe a Consiliului Local un nou contract de finanțare pentru metrou. Conform acestui document, proiectul ar beneficia de 357 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. La acest montant se adaugă 46 de milioane de euro provenite din bugetul de stat și o sumă de 7 milioane de euro din bugetul local, pentru a acoperi costurile planificate.
Planul de implementare vizează construirea unei magistrale de 8,8 kilometri, cu un termen de finalizare stabilit până la 31 decembrie 2029. Emil Boc a menționat că întregul sistem de metrou ar trebui să fie funcțional complet până în anul 2032. Edilul a subliniat importanța deținerii contractului actual, dar a cerut și accelerarea etapelor de proiectare, care reprezintă în prezent o parte semnificativă din activitatea proiectului.
Secretarul de stat, Horațiu Cosma, a descris mecanismul de finanțare pentru proiectele mutate din PNRR ca fiind un „sac fără fund”. Acesta a explicat că, deși teoretic banii există, există dificultăți practice în localizarea lor efectivă, deoarece axa vizată este supracontractată cu aproximativ 300%. Proiecte precum metroul din Cluj, metroul din București sau anumite tronsoane ale Autostrăzii A8 au fost afectate de aceste probleme de licitație.
Autoritățile au renegociat cu Comisia Europeană modul de finanțare pentru a obține sume proporționale cu progresul investițiilor. Ministerul Transporturilor trebuie acum să gestioneze fondurile pentru a evita pierderea banilor europeni, având în vedere că consumul acestora este într-o fază avansată. Horațiu Cosma a subliniat necesitatea predictibilității pentru constructori în cadrul următorului exercițiu financiar european, pentru a asigura continuitatea lucrărilor.
Proiectele de infrastructură majoră din România sunt supuse unor reguli stricte de utilizare a fondurilor europene, care sunt gestionate prin diverse programe regionale sau de transport. Trecerea de la Planul Național de Redresare și Reziliență la alte instrumente de finanțare a fost necesară după ce Comisia Europeană a identificat probleme legate de procedurile de achiziție publică și de desfășurarea licitațiilor în perioada 2023–2024.