Incertitudinea politică din România exercită o presiune constantă asupra obligațiunilor de stat, influențând direct costurile de finanțare ale țării. Analiza realizată de Erste indică faptul că randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani a ajuns la 7,11%, însă prognozele pentru viitor sunt de creștere. Experții estimează că acest nivel va ajunge la 7,49% până la finalul anului 2026, urmat de o scădere treptată în perioada 2027.
Conform prognozelor băncii, după vârful de 7,49% din 2026, randamentul pe 10 ani va coborî la 7,37% în primul trimestru din 2027, la 7,21% în trimestrul al doilea și la 6,96% în trimestrul al treilea. Pentru termenul lung, estimarea pentru finalul anului 2027 este de aproximativ 6,8%. Această evoluție indică o creștere de circa 40 de puncte de bază a randamentului românesc până la sfârșitul anului 2026, în timp ce în Cehia și Ungaria randamentele ar urma să scadă.
România menține cel mai ridicat spread față de obligațiunile germane din regiune, cu o diferență de aproximativ 370 de puncte de bază estimată pentru septembrie 2026. În comparație, Ungaria are un spread de 200-250 de puncte de bază, Polonia de circa 275 de puncte de bază, iar Cehia de aproximativ 175 de puncte de bază. Ciprian Dascălu, Head of Research la Banca Comercială Română, explică faptul că, deși există progres în consolidarea fiscală, datoria românească performează sub alte piețe din cauza lipsei de vizibilitate asupra perspectivei fiscale.
Situația actuală este marcată de un blocaj politic de cinci luni, în condițiile în care ratingul suveran se află la cel mai scăzut nivel din categoria investment-grade, cu perspectivă negativă. Președintele Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un guvern, care trebuie să depună programul și lista executivului în Parlament în termen de zece zile. Pentru piața financiară, formarea unui guvern funcțional și adoptarea bugetului pentru anul 2027 reprezintă mize critice pentru stabilitatea economică.
Proiectul de buget pentru anul 2027 trebuie depus în Parlament până la jumătatea lunii noiembrie, într-un context în care România are un necesar brut de finanțare de aproximativ 239 miliarde de lei pentru anul respectiv. Ministerul Finanțelor ar putea ieși pe piețele externe până la finalul anului, imediat după stabilirea unui guvern funcțional. Această mișare este esențială pentru gestionarea scadențelor, inclusiv răscumpărările de euroobligațiuni estimate pentru perioada 2026-2027.
Evoluția acestor indicatori financiari are loc într-un context global de monitorizare strictă a datoriilor publice. În perioada actuală, instituții internaționale precum FMI au subliniat necesitatea ca guvernelor să adopte măsuri de consolidare fiscală, pe măsură ce nivelul datoriilor la nivel mondial se apropie de praguri record, impunând o gestionare prudentă a cheltuielor publice.