Piețele valutare și bursele europene traversează o perioadă de volatilitate, sub influența incertitudinilor politice și a presiunilor fiscale din zone cheie precum Franța și Spania. Euro s-a depreciat față de dolarul american, ajungând la aproximativ 1,12, un nivel care nu a mai fost înregistrat din mai 2025. Această scădere este alimentată de lărgirea diferenței dintre randamentele obligațiunilor de stat americane pe 10 ani și cele germane, care au crescut de la 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale.
În România, leul a intrat într-o etapă de depreciere față de euro și dolar săptămâna trecută. Cursul a ajuns vineri la 5,34 față de euro și la 4,75 față de dolar, însă marți acesta a continuat să scadă, atingând 5,35 față de euro și 4,76 față de dolar. Această evoluție este cauzată de criza politică prelungită și de deciziile agențiilor de rating. Scăderea monedei naționale crește costurile pentru importurile esențiale, precum combustibilul, în contextul presiunilor inflaționiste care persistă în economia românească.
Bursa de Valori din București a înregistrat o scădere de 7% în ultima lună, deși indicele BET a crescut luni cu peste 4%. Această creștere reflectă un sentiment de ușurare după ce S&P a menținut ratingul de investiții al României vineri, însă stabilitatea este pusă sub semnul întrebării de absența unui guvern. Investitorii așteaptă acum decizia Băncii Naționale a României privind rata dobânzii, anunțată joi, considerând puțin probabilă o reducere a acesteia în ciuda recesiunii actuale.
Situația financiară din Franța agravează instabilitatea zonei euro, pe fondul îngrijorărilor legate de neîndeplinirea țintelor de deficit și a paraliziei politice. Deficitul bugetar nu se mai reduce spre nivelul de 5% din PIB, determinând o creștere a costurilor de împrumut. Obligațiunile franceze pe 10 ani au avut cea mai slabă performanță trimestrială de la introducerea monedei euro, iar diferența față de cele germane a atins vineri 152 de puncte de bază, cea mai mare valoare din 2011.
În Spania, alegerile anticipate din 29 noiembrie adaugă un nou strat de incertitudine, deși poziția fiscală este relativ mai solidă decât în Franța sau Italia. Totuși, datoria publică spaniolă rămâne aproape de 101% din PIB, ceea ce expune țara la riscuri în cazul intensificării presiunii asupra obligațiunilor din zona euro periferică. Investitorii urmăresc cu atenție sectoarele bancar, energiile regenerabile, utilitățile și apărarea, evaluând potențialele schimbări de priorități politice.
Evoluțiile actuale demonstrează modul în care presiunile fiscale și politice modelează monedele și piețele europene. În timp ce slăbiciunea euro față de dolar este determinată de atractivitatea activelor americane, revenirea pieței din România pare a fi un sentiment de ușurare temporară. Restabilirea stabilității politice și a încrederii în finanțele publice rămân elemente esențiale pentru atenuarea presiunii asupra monedelor și pentru reducerea costurilor de împrumut în perioada următoare.