Impasul politic de cinci luni și eșecul de a forma un nou guvern în Parlament au intensificat presiunea asupra ratingului de credit al României. Prim-ministrul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere, fapt ce a prelungit criza politică și a afectat stabilitatea economică. Această situație apare într-un moment critic, chiar înainte de revizuirea ratingului de credit de către agenția S&P Global, programată pentru vineri, când evaluarea actuală este la cel mai jos nivel al categoriei de investiții.
Instabilitatea de la nivelul guvernării a avut deja efecte vizibile asupra indicatorilor macroeconomici, ducând leul românesc la minime istorice. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe termen de 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele din ultimul an. Totodată, datoria externă este sub presiune, iar obligațiunile cu scadență îndelungată sunt tranzacționate la cele mai mici prețuri înregistrate din mai 2025, reflectând îngrijorările investitorilor.
Analistii de la Capital Economics menționează că, deși finanțele publice au înregistrat o îmbunătățire, este necesar un progres mult mai semnificativ pentru a elimina riscul de retrogradare. Guillaume Tresca, strateg senior la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu la patru ca S&P să decidă o retrogradare. El subliniază că agențiile ar putea tolera instabilitatea politică doar dacă procesul de consolidare fiscală respectă planul stabilit, însă o abatere de la această traiectorie ar declanșa sancțiuni.
Scenariul în care AUR s-ar alia cu social-democrații pentru a forma o majoritate parlamentară este privit cu teamă de investitori, deoarece ar putea bloca eforturile de reducere a deficitului. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să oprească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. El a comparat situația cu un pod distrus în spatele guvernării, afirmând că nu există altă opțiune decât continuarea măsurilor de reducere a deficitului.
Riscurile legate de acumularea datoriei au fost evidențiate și de banca centrală. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat că ritmul de creștere a datoriei în ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică. Se estimează că cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 3% din PIB, o sumă care depășește valoarea țintei de deficit propuse. În acest context, nevoile brute de finanțare au depășit pragul de 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc.
România se confruntă cu necesitatea de a respecta regulile fiscale europene, având acordul cu Bruxelles-ul de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2030. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în luna august, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, incertitudinea politică rămâne un factor major. Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte bugetul pentru 2027 cu reduceri suplimentare de deficit.