Agenția S&P va evalua ratingul României pe 2 octombrie, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. O eventuală scădere sub acest prag ar marca trecerea în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această decizie este extrem de importantă, având în vedere că costurile statului cu dobânzile au crescut cu 26,5% într-un singur an.
Deși ratingul de țară nu modifică automat rata unui credit pentru un cetățean, o creștere a riscului asociat României poate majora costul finanțării statului. Această presiune se poate transmite, în timp, către costul banilor din întreaga economie. Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, explică faptul că ambele elemente pornesc de la prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea sa devine mai scumpă, influențând direcția finanțării în perioada următoare.
În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade la toate cele trei mari agenții internaționale. S&P și Fitch evaluează țara la BBB-, în timp ce Moody's o evaluează la Baa3, toate având perspectivă negativă. Menținerea în această categorie este esențială pentru percepția investitorilor asupra riscului suveran. S&P a semnalat că ar putea reduce ratingul dacă consolidarea fiscală nu respectă estimările agenției sau dacă creșterea economică este prea slabă pentru a asigura eficiența măsurilor adoptate.
Agenția urmărește parametri precum evoluția inflației, deficitul extern, capacitatea de a absorbi șocuri externe și accesarea fondurilor europene. Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental, subliniază că pierderea statutului de investment grade ar semnala o creștere a percepției de risc. Acest lucru influențează apetitul investitorilor străini și costul de finanțare al statului și al companiilor. Pentru investitorul individual, un astfel de context impune un portofoliu echilibrat și diversificat, adaptat obiectivelor personale.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, deși deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB) în primele șapte luni din 2026, costul datoriei crește. România a plătit 40,12 miliarde de lei doar pe dobânzi în aceeași perioadă, o creștere de 26,5% față de anul trecut. Această sumă reprezintă peste 83% din deficitul bugetar înregistrat. Claudiu Trandafir menționează că, dacă riscul crește, băncile și costul finanțării nu sunt izolate de această evoluție economică.
Evaluarea S&P intervine într-un context în care inflația anuală a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie. Totuși, prețul creditului este influențat și de politica monetară a BNR, de lichiditatea din piață și de indicatori precum IRCC sau ROBOR. Scăderea inflației nu garantează o reducere imediată a dobânzilor, deoarece riscul de țară și costul de împrumut al statului rămân factori determinanți pentru costul banilor în economie.